Un nou acord de încetare a focului, „nelimitat”, în estul Ucrainei

Acordul a intrat în vigoare în noaptea de duminică spre luni și este considerat „un efort în plus vizând relansarea procesului de pace”. Deși un acord de pace a fost semnat încă din 2015.

Comandamentul forțelor armate ucrainiene, se spune într-un comunicat, a ordonat „respectarea completă și globală a încetării focului”. Separatiştii proruşi din autoproclamata republică Donețk, unul din teritoriile separatiste din Donbasul ucrainean, împreună cu Lugansk, au ordonat de asemenea respectarea noului acord de încetare a focului, a precizat agenția lor de presă DAN, citată de France Presse.

Așa cum se știe, instaurarea unei încetări durabile a ostilităților este o precondiție prevăzută în acordurile de pace de la Minsk, din 2015, în vederea unei soluții negociate a conflictului din Ucraina de est.

Relansarea procesului de pace

Duminică, președinții ucrainean și rus, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, au purtat o convorbire telefonică, prilej cu care au salutat recentele eforturi vizând relansarea procesului de pace în estul Ucrainei. Președintele Zelenski a cerut amplificarea eforturilor pentru eliberarea resortisanților ucranieni deținuți în Donbas, Crimeea și Rusia.

În ce-l privește pe Vladimir Putin, acesta s-a arătat preocupat de o lege recent aprobată de parlamentul ucrainean care deschide calea organizării de alegeri regionale, în 2022, considerate de Rusia „contrare prevederilor acordurilor de la Minsk” și care „pun în pericol perspectivele reglementării conflictului”.

Ales președinte al Ucrainei în aprilie 2019, Volodimir Zelenski și-a anunțat ambiția de a pune capăt conflictului respectiv, declanșat în 2014 și care a costat 13.000 vieți omenești și în jur de 1,5 milioane de ucrainieni refugiați în zone fără conflict ale țării.

Realitatea este că, deși acordurile de la Minsk au redus din violenţe, rezolvarea politică a situației din estul Ucrainei „se află într-un punct mort”.

Promițătoare au fost, în opinia analiștilor locali, atât întâlnirea la nivel înalt din luna decembrie trecut a președinților rus și ucrainian, cu medierea franco-germană, cât și schimburile de prizonieri care au avut loc în această perioadă.