Secțiunea pentru Relații Externe a Comitetului Economic și Social European prezidată de domnul Dimitris Dimitriadis a adoptat la data de 11 februarie 2025, în prezența ambasadorului adjunct al Misiunii Republicii Kazahstan pe lângă Uniunea Europeană, domnul Beibyt KULATAYEV, un aviz prin care se propune un plan de acțiune pentru consolidarea cooperării dintre organizațiile societății civile din Uniunea Europeană și cele din Kazahstan, în contextul implementării Strategiei UE privind Asia Centrală și a inițiativei „Global Gateway”.
Avizul CESE îl are ca raportor pe secretarul general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN, domnul Dumitru Fornea, care este și unul dintre cei cinci reprezentanți ai părții sindicale din România în cadrul acestui organism consultativ al Uniunii Europene. Expertul care a susținut raportorul în elaborarea acestui document a fost chiar președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, domnul Igor Zubcu.
Concluziile și recomandările din acest aviz au avut la bază informațiile culese și procesate în cadrul vizitei de lucru a raportorului și a unei delegații CESE în Kazahstan, la Almaty și la Astana, activitate organizată în prima săptămână a lunii noiembrie 2024, în care au fost implicate instituții guvernamentale din Republica Kazahstan, reprezentanți ai societății civile organizate din această țară și reprezentanții misiunilor diplomatice ale statelor membre UE, precum și ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă.
Contextul care a determinat elaborarea avestui aviz
UE este un actor global care menține și dezvoltă relații internaționale cu țări și regiuni de pe întreaga planetă. Războiul din Ucraina a afectat foarte mult ordinea juridică internațională și a zguduit cadrul de securitate globală. Sancțiunile impuse Federației Ruse, la inițiativa SUA și a UE, au avut ca efect destructurarea unor lanțuri de aprovizionare relativ locale, iar țările care au luat măsuri de represalii în contextul acestui conflict au refuzat accesul în condiții normale la produse și servicii de pe piețele lor.
De la începutul războiului din Ucraina, UE a fost nevoită să-și adapteze rapid politica internațională și comercială, astfel încât să poată compensa efectele negative ale acestei noi situații geopolitice. În acest scop, instituțiile europene relevante s-au ocupat cu identificarea partenerilor care împărtășesc aceleași preocupări și valori.
În regiunea extinsă a Asiei Centrale, există țări precum Afganistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, care nu au acces direct la oceanele planetei pentru a face comerț direct pe apă cu alte regiuni ale lumii. Aceste țări au depus eforturi semnificative în ultimele trei decenii pentru a-și consolida suveranitatea.
Multă vreme UE a neglijat această regiune, preferând să facă schimb economic și comercial cu statele din Asia Centrală, în special prin intermediul Federației Ruse. Evoluțiile geopolitice din Ucraina și Caucaz din ultimii ani și implicațiile lor pentru alte regiuni ale lumii au condus la o schimbare radicală a acestei abordări.
Kazahstanul și Uzbekistanul sunt țările din Asia Centrală care și-au intensificat semnificativ relațiile diplomatice și comerciale cu UE, motiv pentru care, într-o primă fază exploratorie, CESE a decis să intensifice contactele cu reprezentanții misiunilor diplomatice și ai societății civile organizate din aceste două țări, angajându-se apoi treptat în inițiative cu celelalte țări din regiune.
Aspecte care sunt evidențiate în documentul elaborat de CESE
Parteneriatul cu Uniunea Europeană rămâne o piatră de temelie a politicii externe a Kazahstanului, prima țară din regiunea Asiei Centrale care a semnat acordul de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) cu UE, care a promovat o colaborare mai strânsă în sectoare-cheie precum comerțul, investițiile, energia, agricultura și conectivitatea.
UE este cel mai mare partener comercial al Kazahstanului. În 2023, investițiile europene în Kazahstan s-au ridicat la 170 de miliarde euro, iar comerțul cu mărfuri al UE cu Kazahstan a însumat în total 42,4 miliarde euro, în creștere cu 5,6% față de 2022. Exporturile UE au fost în valoare de 12,1 miliarde euro, în creștere cu 17,2 % față de 2022, iar importurile din Kazahstan au atins 30,3 miliarde euro (în creștere cu 1,6 % față de 2022).
Schimburile comerciale dintre Kazahstan și UE includ exporturi semnificative de resurse energetice și importuri de mașini și echipamente. Kazahstan ocupă locul al doisprezecelea în lume în ceea ce privește rezervele de petrol. Aproximativ 13% din cererea de petrol a UE este asigurată de această țară.
Rolul strategic al Kazahstanului se extinde la materiile prime critice, țara deținând 33 din cele 34 de elemente identificate în Actul european privind materiile prime critice al Comisiei Europene. Dintre acestea, 19 sunt în prezent în producție și pentru alte 14 s-a obținut aprobarea pentru extracție în viitor, Kazahstan poziționându-se astfel ca un partener-cheie pentru Europa în asigurarea unei aprovizionări stabile cu materiale esențiale pentru tranziția energetică și sectoarele tehnologiilor avansate.
În acest scop, la 7 noiembrie 2022 a fost semnat un memorandum de înțelegere între UE și Kazahstan privind un parteneriat strategic în domeniul materiilor prime, bateriilor și hidrogenului din surse regenerabile, cu obiectivul de a intensifica cooperarea în domeniu, atât pentru a spori investițiile în domeniile acoperite de acest acord, cât și pentru a încuraja participarea la programe de inovare și cercetare.
Pe baza documentului Study on Sustainable Transport Connections between Europe and Central Asia elaborat de UE și BERD, dar și în contextul punerii în aplicare a inițiativei „Global Gateway”, Astana a găzduit, la 12 iunie 2024, lansarea unei platforme de coordonare pentru ruta de transport internațional transcaspic.
Platforma este concepută pentru a facilita proiectele de-a lungul rutei de transport și reunește donatori, investitori, părți interesate și beneficiari implicați în această rută de transport. Printre aceștia se numără cele cinci state din Asia Centrală, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Comisia Europeană și UE, statele membre, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare.
Înainte de războiul din Ucraina, Coridorul Nordic Eurasiatic era principala rută terestră care lega Europa de Asia, însă studiul a identificat TITR ca alternativă. În acest studiu au fost recomandate și investiții prioritare în Kazahstan pentru modernizarea infrastructurii feroviare.
Kazahstan este membru al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), condusă de Rusia. Legăturile economice puternice dintre Kazahstan și UE ar putea spori stabilitatea economică a Kazahstanului, aducând beneficii indirecte Rusiei prin consolidarea economiilor UEE și ale statelor sale membre. Având în vedere sancțiunile UE împotriva Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, au existat și preocupări cu privire la utilizarea de către Rusia a țărilor învecinate, inclusiv a Kazahstanului, ca rute de export alternative sau ca intermediari pentru accesul la bunuri restricționate. Această creștere a volumului de schimburi comerciale ar putea crea pentru Rusia oportunități de eludare a sancțiunilor.
Te faci frate cu … incornoratul … pana treci de sanctiunile impuse Rusiei.
Kazahstanul a avut la conducere un dictator Nazarbayev de la independenta pana in 2019, iar de atunci au altul.
Dar presa naimita nici nu prea scrie despre aceasta tara unde „valorile europene” sunt ignorate, alegerile au mereu rezultate cunoscute dinainte etc.
La fel celelalte tari din Asia Centrala cu care UE vrea sa coopereze.
In schimb presa „progresista” trage cu tunul impotriva Turciei (pasamite Erdogan e dictator), Ungariei (Viktor Orban – cel mai longeviv prim ministru din UE!)
ba chiar de curand presa a scos Ungaria drept „cea mai corupta tara din UE” –
citind asta din Romania, unde stim de la fata locului cum stau treburile din afaceri cu statul… ma rog.
Dublul standard este politica UE