Valeriu Râpeanu este o personalitate reprezentativă a culturii române contemporane, desfăşurând din anul 1954, anul debutului său în paginile „Gazetei literare”, o bogată activitate pe tărâmul criticii, al istoriei literare, al istoriei culturii româneşti şi străine, al diferitelor genuri de publicistică: interviuri, cronici, articole de atitudine, reconstituiri, portrete, emisiuni de radio şi televiziune.
Din punct de vedere editorial, debutează în anul 1958, cu schiţa monografică „George Mihail-Zamfirescu”. A publicat 25 de volume, structurate ca studii monografice, cu o bogată informare, oferind puncte de vedere noi, temeinic argumentate, despre personalităţi ale culturii şi vieţii sociale româneşti, precum N. Iorga, G. Enescu, Gheorghe I. Brătianu, I.G.Duca, Mircea Eliade, Nae Ionescu, despre scriitori precum Al.Vlahuţă, George Mihail-Zamfirescu. Alte volume: „Interferenţe spirituale”, „Pe drumurile tradiţiei”, „Interpretări şi înţelesuri”, „Cultură şi istorie”, „Scriitori dintre cele două războaie mondiale” cuprind studii despre scriitori şi artişti precum Liviu Rebreanu, C.Brâncuşi, Cella Delavrancea, Octavian Goga, Tudor Vianu, Perpessicius, Petru Comarnescu, Vladimir Streinu, I.Peltz. De asemenea, volumele amintite cuprind articole, eseuri, intervenţii în dezbaterile culturale ale anilor respectivi, dând dovadă de curaj, fermitate şi francheţe în exprimarea opiniilor.
Cea de-a treia categorie de volume, „Călător pe două continente”, „Tărâmul unde nu ajungi niciodată”, cuprinde reportaje de călătorie şi convorbiri cu personalităţi ale lumii culturale contemporane, printre care François Mauriac, laureat al Premiului Nobel, André Maurois, Alain Peyrefitte, René Huyghe, Marcel Achard, membri ai Academiei Franceze, compozitorul Marcel Mihalovici, membru al Institutului Franţei, compozitorul Ionel Perlea, muzicieni, scriitori, ziarişti etc.
Simultan cu aceste volume, Valeriu Râpeanu a tipărit un număr de peste 35 de ediţii critice, însoţite de ample studii introductive, note şi comentarii din opera lui N.Iorga, Gh.I.Brătianu, Perpessicius, C.Rădulescu-Motru, Cella Delavrancea, George Mihail-Zamfirescu, Alexandru Vlahuţă, Victor Ion Popa, Alexandru Kiriţescu etc.
Începând din 1973, când a publicat prima ediţie din opera lui N.Iorga, cronici, recenzii, studii scrise în ţară şi străinătate au subliniat rolul de seamă pe care l-au avut ediţiile lui Valeriu Râpeanu în interpretarea dintr-un punct de vedere modern şi în restituirea adevăratului N.Iorga. Ultima sa carte pe acest tărâm se intitulează N.Iorga 1940-1947. De asemenea, numeroasele sale contribuţii la exegeza unor opere istorice, literare, ale unor epoci de cultură, cum este cea dintre cele două războaie, sunt citate ca momente de referinţă în interpretarea acestora.
De o bună primire s-au bucurat studiile şi ediţiile sale dedicate unor dramaturgi de seamă din ţara noastră şi de peste hotare. Astfel „Antologia dramaturgiei româneşti între 1944-1978” a fost recunoscută drept cea mai exigentă selecţie pe acest tărâm. În acelaşi timp, Valeriu Râpeanu a publicat studii privitoare la istoria ziaristicii noastre: Mihail Eminescu, N.Iorga, Tudor Teodorescu-Branişte, Pamfil Şeicaru, N.Carandino, L.Kalustian etc.
Profilul său polivalent, cultura sa vastă care i-a permis să abordeze simultan mai multe domenii ale culturii, spiritul său de sinteză sunt evidente în numeroasele studii şi prefeţe dedicate unor scriitori precum I.L.Caragiale, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Ion Minulescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ionel Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu etc.
O dovadă a demersului său cultural interdisciplinar este şi prezenţa sa la mai multe congrese, conferinţe şi colocvii naţionale şi internaţionale desfăşurate în ţară şi în străinătate: Atena, Avignon, Roma, Paris, Veneţia, Aix-en-Provence, Milano, Palermo, Salonic, Belgrad, Budapesta. Studiile sale au apărut în reviste de specialitate din Paris, Neapole, Viena, Atena, Salonic, Milano etc., iar contribuţiile sale figurează în „actele” unor congrese şi colocvii dedicate vieţii şi operei lui George Enescu, C.Brâncuşi, C.Brăiloiu etc.
A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1982), cu premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor (1982), iar în ultimele decenii cu premiile N.Iorga, Nae Ionescu, Pamfil Şeicaru, Radu Tudoran etc.
Despre activitatea sa critică au scris personalităţi ale culturii noastre precum Şerban Cioculescu, Perpessicius, Al.Rosetti, Em.Condurachi, Ion Zamfirescu, Tudor Teodorescu-Branişte, Nicolae Balotă, Z.Ornea, Mircea Iorgulescu etc.
S-a subliniat de mai multe ori în presă faptul că, în cei optsprezece ani cât a fost director al Editurii Eminescu, Valeriu Râpeanu a îngrijit colecţiile „Biblioteca de filosofie a culturii româneşti”, „Thalia”, „Istoriile literaturii române”, în care au apărut volume de mare importanţă ale culturii noastre aparţinând unor autori interzişi timp de mai multe decenii, precum Gh.I.Brătianu, C.Rădulescu-Motru, Victor Papacostea, Alice Voinescu, C.Antoniade, Ion Sava etc.
Ca o expresie a largului său orizont cultural ne apar şi studiile dedicate unor scriitori şi oameni de cultură străini, cum ar fi: André Malraux, Albert Camus, Henri de Montherlant, Thomas Mann, François Mauriac, Gaston Baty, Jean d’Ormesson, Harold Laxness, Alain Decaux, Sergiu Celibidache, Igor Markevitch, Jean Giraudoux, Pierre de Boisdeffre etc.
O activitate răsfrântă asupra mai multor domenii ale culturii române, marcată de volume, studii, ediţii recunoscute ca momente esenţiale în studierea unor personalităţi ale mai multor domenii de cultură, o prezenţă publicistică în paginile ziarelor, revistelor, la posturi de radio şi televiziune – caracterizată prin profunzime şi autoritate culturală au făcut ca Valeriu Râpeanu să reprezinte de mai mulţi ani un nume de rezonanţă în cultura noastră contemporană.
La aceasta se adaugă calităţile sale didactice, confirmate prin faptul că studenţii de la universităţile unde a predat timp de douăzeci de ani precum „Spiru Haret” i-au apreciat cursurile. Profesorul Valeriu Râpeanu a fost preocupat consecvent de fondul de valori ale culturii româneşti.
Înzestrat cu arta cuvântului, Valeriu Râpeanu este un om care în continuare construieşte valori şi se bucură să dăruiască celor din jur cunoştinţe.
