Studiu Reveal Marketing Research
Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research și-a propus să exploreze percepțiile românilor asupra zilei de 9 Mai – Ziua Europei – și modul în care este privită apartenența României la Uniunea Europeană.
9 Mai, Ziua Europei: 55% cunosc data, doar 37% îi cunosc semnificația istorică
Datele celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research arată că 55% dintre românii din mediul urban cunosc faptul că Ziua Europei este sărbătorită pe 9 Mai, în timp ce 35% recunosc că nu știu cu exactitate data.
Analiza pe segmente demografice relevă că bărbații (59%) sunt mai bine informați comparativ cu femeile (50%), iar gradul cel mai ridicat de informare se observă atât în rândul tinerilor cu vârste între 18-24 de ani (61%), cât și în rândul persoanelor de peste 55 de ani (62%).
În ceea ce privește semnificația Zilei Europei, doar 37% dintre români indică corect Declarația Schuman – începutul construcției europene, în timp ce 33% declară că nu știu, iar 20% menționează un alt moment din istoria UE – Tratatul de la Lisabona.
Ca tendință, tinerii între 18-24 de ani și persoanele de peste 55 de ani sunt cei mai bine informați despre semnificația Zilei Europei, ambele categorii înregistrând scoruri cu 11% mai mari decât totalul eșantionului.
Participarea la evenimente de Ziua Europei e limitată în rândul românilor, doar 17% luând parte la astfel de evenimente de-a lungul timpului, în special tinerii între 18-24 ani (29%) și cei cu venituri peste 6000 lei (24%).
„Observăm din datele studiului că extremele demografice – tinerii între 18-24 de ani și persoanele de peste 55 de ani – tind să fie mai informate despre Ziua Europei și să manifeste o atitudine pro-europeană mai accentuată. Pentru tineri, apartenența la UE reprezintă un simbol al oportunităților, în timp ce pentru persoanele peste 55 de ani este mai degrabă un simbol al libertății, având în vedere experiențele lor din perioada comunistă, marcată de restricții și izolare,” a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.
Românii au mai multă încredere în instituțiile internaționale decât în cele naționale
Măsurând nivelul de încredere al românilor în raport cu diverse instituții, observăm că încrederea românilor este semnificativ mai mare în instituțiile internaționale decât în cele naționale.
Guvernul și Parlamentul României se află la coada clasamentului în ceea ce privește încrederea publică, ambele înregistrând un scor similar de doar 9% nivel de mare și foarte mare încredere. Urmează justiția (10%), presa (13%) și Curtea Constituțională (16%).
Pe de altă parte, NATO și Uniunea Europeană se bucură se bucură de o imagine mai favorabilă în rândul românilor. Astfel, 35% declară că au mare și foarte mare încredere în UE, iar 40% în NATO.
Tinerii între 18-24 de ani se remarcă printr-un nivel crescut de încredere în UE (44%), iar în ceea ce privește NATO, cele mai ridicate scoruri se înregistrează atât în rândul tinerilor între 18-24 de ani (52%), cât și al persoanelor mature peste 55 de ani (48%).
Instituțiile europene beneficiază de un nivel moderat de încredere: 29% dintre români declară că au mare și foarte mare încredere în Comisia Europeană, iar 25% în Parlamentul European.
Principalele beneficii ale apartenenței României la UE: fonduri europene (65%), libertate de circulație (58%) și oportunități de educație și muncă în statele membre (48%)
7 din 10 români cred că apartenența la UE a adus beneficii României. Percepția pozitivă este semnificativ mai ridicată în rândul tinerilor între 18–24 de ani (79% comparativ cu 67% total eșantion) și al persoanelor cu venituri peste 6000 lei (80%).
Românii asociază apartenența la UE cu beneficii precum accesul la fonduri europene (65%), libertatea de circulație (58%), accesul la educație și muncă în alte țări membre (48%) și un nivel de trai mai ridicat (32%).
Ca tendință, persoanele peste 55 de ani valorizează mai mult accesul la fonduri europene (77%) și libertatea de circulație (68%), în timp ce tinerii între 18–24 de ani consideră mai importante oportunitățile de educație și muncă în alte țări UE (48%), precum și creșterea nivelului de trai (40%).
Pe de altă parte, percepțiile critice față de UE includ politicile impuse de la Bruxelles (54%), inegalitățile dintre statele membre (48%), emigrarea forței de muncă (43%) și costurile de contribuție la bugetul UE (36%).
În ciuda acestor dezavantaje percepute, 60% dintre români ar opta pentru rămânerea României în UE în cazul unui eventual referendum, în timp ce 17% ar susține ieșirea din UE, iar 23% sunt indeciși sau nu ar participa la vot.
