COP24: Reprezentanții a 196 de țări semnatare ale Acordului de la Paris, reuniți la Katowice, dezbat măsuri urgente impuse de schimbările de climă

Semnele sunt clare: planeta se încălzește, evoluție demonstrată de tot mai desele catastrofe naturale ce au loc pe planetă. În fața acestei situații, ce impune adoptarea de măsuri cât mai urgente posibil, reprezentanții celor 196 de țări semnatare ale Acordului de la Paris din 2015, reuniți în aceste zile în Polonia, la Katowice, încearcă să repună pe orbită angajamentele luate în 2015 la Paris, în ciuda întârzierii și chiar a opoziției manifestate de unii lideri (în primul rând de către președintele american Donald Trump, care a retras pur și simplu Statele Unite din acordul respectiv). Pentru a nu depăși temperatura planetei de +2 grade față de era preindustrială, arată un raport al ONU, țările trebuie să-și multiplice de trei ori nivelul eforturilor lor și de cinci ori pentru a ajunge la doar +1,5 grade.

Contextul în care această a 24-a Conferință mondială a Națiunilor Unite privind clima planetei (COP24) și-a început lucrările duminică 2 decembrie, la Katowice (Polonia), nu este promițător. Are o ordine de zi ce va face – vreme de două săptămâni – obiectul unor dispute extrem de aprinse. Conferința, relevă corespondenții agențiilor de presă aflați la Katowice, are loc într-un context «deprimant, atât în plan științific, cât și geopolitic». Din 2015, spun ei, când a fost semnat Acordul de la Paris prin care statele semnatare se angajau să adopte de urgență măsuri de combatere a efectelor grave ale schimbărilor de climă, îndeosebi a încălzirii ei, «conjunctura climatică nu a încetat să se agraveze». Ultimii patru ani, știm cu toții, au fost printre cei mai «călduroși înregistrați vreodată» în istoria planetei noastre. Emisiile de gaz cu efect de seră (GES) au crescut în 2017, având emanație de CO₂ la un nivel istoric (53,5 gigatone), ceea ce, categoric, nu poate permite blocarea încălzirii climei sub +2 grade, cu atât mai mult la +1,5 grade, obiectiv stipulat în Acordul de la Paris. Și, ceea ce îngrijorează și mai mult, este faptul că o creștere a emisiilor cu gaze poluante, cu toate efectele ei, este înregistrată și în 2018. Există toate datele ce confirmă scenariul sumbru prezentat la începutul lunii octombrie de GIEC, respectiv grupul de experți interguvernamental pentru studierea evoluției climatice pe Terra. Ce spune GIEC: în absența unor «măsuri rapide și fără precedent» în domeniu, până la sfârșitul secolului vom avea 1,5 grade în plus pe Terra. Pentru a evita o astfel de evoluție, va trebui ca emisiile mondiale de CO₂ să se diminueze cu 45% către anul 2030 (față de 2010). Din păcate, este greu de prevăzut atingerea acestui obiectiv. Majoritatea statelor nu s-au angajat suficient în lupta împotriva încălzirii climei, idee ce se află și la baza unui raport special al Națiunilor Unite.

Trebuie făcut funcțional Acordul de la Paris

Cele 196 de state semnatare ale Acordului de la Paris au importanta misiune de a face ca acest document plin de angajamente vizând prevenirea efectelor schimbărilor de climă pe planetă să-l facă funcțional. Negociatorii și reprezentanții acestor țări aflați în aceste zile la Katowice au la dispoziție două săptămâni pentru a se înțelege asupra modului de acțiune, asupra unor reguli universal admise în acțiunile vizând limitarea încălzirii climatice. Ele trebuie să se refere la «transparență», adică la modul în care statele semnatare ale Acordului de la Paris vor raporta asupra acțiunilor lor, asupra finanțării obiectivelor stabilite și asupra rezultatelor. Nu în ultimul rând, regulile stabilite se vor referi și la gradul de flexibilitate acordată țărilor cele mai sărace ale planetei.

Rețineri până și la țara-gazdă a actualei conferințe COP24

Mulți observatori prezenți la actuala conferință de la Katowice văd cu pesimism perspectivele angajării mai serioase a țărilor semnatare ale Acordului de la Paris în atingerea obiectivelor stabilite în 2015. Șefii de stat și de guvern invitați la COP24 pentru a face cunoscute proiectele țărilor lor vizând relansarea angajamentelor din acordul amintit sunt de data aceasta mai puțini prezenți și mai«rezervați». Era așteptată opinia Franței, al cărei premier, Edouard Philippe, nu a mai putut veni la Katowice din cauza evenimentelor interne tensionate. Omologului său olandez îi va fi greu să compenseze morozitatea generală la această conferință provocată de absența altor mari actori politici angajați în problemele mediului înconjurător, ale climei pe Terra. De remarcat poziția brazilianului Jair Bolsonaro, care, în mod evident, pare să urmeze exemplul lui Donald Trump, care a retras Statele Unite din Acordul de la Paris. Noul președinte ales al Braziliei a anunțat deja că renunţă la organizarea COP25 și se pare că nu exclude retragerea țării sale din Acordul de la Paris. Polonia, gazda actualului COP24, nu este nici ea dispusă să se angajeze la măsuri serioase conforme cu Tratatul de la Paris. Dat fiind că economia sa este legată în bună măsură de utilizarea cărbunelui, nu-și asumă angajamente concret pentru reducerea emisiilor de CO₂.