Franța: Criza socială a devenit o «criză securitară»

Scenele de haos, zgomotul surd al tirurilor cu gaze lacrimogene, urletele de sirene, jaful în plin Paris – pe bulevardele cu magazine şic unde prețurile produselor expuse la vânzare depășesc mii și zeci de mii de euro – reamintesc mișcări sociale ce au avut loc cu ani în urmă în Franța. Niciodată însă, din 1968, spun reporteri ai presei franceze, capitala Franței nu a mai fost desfigurată în așa hal ca sâmbăta trecută. Și situația este încă departe de a se detensiona. Un bilanț al violențelor de sâmbăta trecută arată că în jur de 400 persoane au fost interpelate de poliție, 378 sunt în stare de arest și 133 persoane au fost rănite, între care și membri ai forțelor de ordine.

Emmanuel Macron a înțeles bine cum stau lucrurile, intervenind rapid și în termeni duri încă de la Buenos Aires, unde se află la summitul G20. «Nu voi accepta niciodată violența. Nicio cauză nu justifică atacurile împotriva forțelor de ordine, jefuirea comercianților, amenințările la adresa presei și a cetățenilor, ca Arcul deTriumf să fie vandalizat», a spus Emmanuel Macron. «Cei ce sunt în centrul Parisului, a afirmat ministrul francez de Interne, Christophe Castaner, la postul de televiziune TF1, nu sunt adevărați membri ai mișcării Vestele galbene… Sunt persoane venite să jefuiască, să rănească, să distrugă, camuflaţi în veste galbene…». Castaner a respins acuzațiile celor ce spun că autoritățile nu au luat măsuri corespunzătoare de securitate, precizând că, la nivelul Franței, au fost mobilizați 70.000 de membri ai forțelor de ordine, din care 5000 s-au aflat la Paris. În jur de 400 de persoane au fost interpelate de poliție.

Radicalizare

Adevărații manifestanți din mișcarea «Vestele galbene» așteaptă «măsuri radicale» și îi reproșează președintelui Republicii că este «surd» la revendicările lor referitoare la puterea de cumpărare, la calitatea tot mai precară a vieții lor de zi cu zi. Mulți au așteptat în ultimele două săptămâni concesii din partea guvernului, a președintelui Republicii. Duminică au fost auzite însă semnale potrivit cărora guvernul, președintele Emmanuel Macron nu sunt dispuși să cedeze, să-și modifice proiectele prioritare, în special în ceea ce privește tranziția energetică.

Guvernul face distincție între perturbatorii manifestațiilor (autorii incendierii automobilelor, ai spargerii și jefuirii magazinelor) și adevărații membri ai mișcării «Vestele galbene». Interesant este însă că, în ciuda violențelor, a pierderilor economice considerabile, a degradării imaginii Franței, cetățenii francezi susțin masiv revendicările și manifestațiile «Vestelor galbene» .Criza socială a degenerat practic spre o stare insurecțională periculoasă prin radicalizarea inclusiv a cetățenilor de regulă moderați. S-a produs o ruptură între insurgenți și guvernanți, spun analiștii politici în emisiunile posturilor franceze de televiziune. Autoritățile nu au interlocutori pentru găsirea de soluții la această criză. Niciun personaj, niciun porta-voce al Vestelor galbene nu are legitimitatea necesară pentru a intra în dialog cu guvernul, cu autoritățile. Nu sunt afiliaţi la niciun sindicat, la niciun partid și manifestă reticență la orice încercare a opoziției de a-i contacta sau a-i folosi.

Corespondenții presei străine, uluiți de violențele de la Paris

Așa cum era de așteptat, imaginile violențelor ce au avut loc de sâmbăta trecută în centrul Parisului, imaginile cu Arcul de Triumf devastat, ale magazinelor sparte și jefuite au făcut înconjurul lumii. Cotidianul american «The New York Times» este profund impresionat de imaginile de pe Champs-Elysées, unde Arcul de Triumf a fost vandalizat, magazinele renumite în întreaga lume apar închise, devastate, bulevardele cele mai bogate ale Parisului transformate în zone de război civil. Ziarul britanic «The Sun», într-un lung reportaj însoțit de fotografii șocante, scrie că sâmbătă, la Paris, au avut loc «cele mai grave revolte cunoscute în ultimii 50 de ani… A avut loc o adevărată orgie de violență» comisă de vagabonzi mascați în veste galbene. Corespondentul ziarului «Financial Times» relevă turnura violentă pe care au luat-o manifestațiile mișcării «Vestele galbene» în ultimele două săptămâni… «A devenit o manifestație de masă împotriva stagnării salariilor, a degradării puterii de cumpărare și chiar împotriva lui Emmanuel Macron». «Parisul arde» își intitula reportajul din Paris «Sunday Telegraph»; «Vestele galbene dau foc Parisului» – scrie «La Repubblica»; «Bild» își pune întrebarea «Cât timp va rezista Macron?», iar ziarul spaniol «El Pais» a publicat pe prima pagină un reportaj sub titlul «Parisul în flăcări. Vestele galbene aruncă Parisul în haos». Este subliniat în mod special faptul că Macron «întâmpină dificultăți în stingerea incendiului… El nu găsește încă formula pentru dezamorsarea unei revolte al cărei slogan este ”Macron, demisia”».

- Publicitate -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW