Brâncuși Reimagined a transformat Parcul Tei prin sculptură, lumină și video mapping

Prima ediție Balkanik Festival desfășurată pe malul Lacului Tei a adunat timp de trei zile muzicieni, artiști și public din toate generațiile și din toate colțurile lumii. Proiectul „Forme care tac / Forme care luminează – Brâncuși Reimagined”, finanțat de Ministerul Culturii, a adus în mijlocul festivalului un omagiu contemporan lui Constantin Brâncuși, construit din sculptură, lumină, sunet, video mapping și performance.

Cea de-a XIII-a ediție Balkanik Festival – Home of World Music, fueled by OSCAR Downstream, desfășurată între 28 și 30 august pentru prima dată în Parcul Tei, a adunat 15.000 de participanți pe parcursul celor trei zile. Noul spațiu de pe malul Lacului Tei a deschis un capitol important în istoria festivalului, care a crescut anul acesta atât ca dimensiune, cât și ca diversitate a programului, transformând aproximativ 16.000 mp de parc într-un teritoriu comun pentru muzică, artă contemporană, meșteșuguri, gastronomie, întâlniri și experiențe construite în jurul lacului și al naturii.

Timp de trei zile și trei nopți, oameni de toate vârstele și veniți din țări și culturi diferite au dansat împreună în fața scenelor Balkanik. Festivalul a început vineri cu un alai condus de Kristijan Azirović Orkestar, care a pornit din Piața Obor și a străbătut străzile până în Parcul Tei, readucând pentru câteva ore în București imaginea fanfarelor care însoțeau odinioară nunțile, sărbătorile și marile întâlniri ale comunităților.

Au urmat trei zile în care scena de pe malul lacului a trecut de la un univers muzical la altul. Ladaniva a oferit unul dintre momentele memorabile ale ediției, incluzând în concert și „Șaraiman”, din repertoriul Romicăi Puceanu, și „Lume, lume”, cunoscută în interpretarea Mariei Tănase, și invitându-l pe scenă pe muzicianul român Sorin Niculae. Taraf de Caliu a transformat seara de sâmbătă într-o amplă celebrare a muzicii lăutărești, alături de soliștii Viorica Rudăreasa, Tony Baboon și Ionuț Guluna, iar Baba Zula, prietenii vechi ai festivalului, au avut una dintre cele mai spectaculoase intrări ale ediției: au traversat Lacul Tei cântând într-o barcă și au urcat direct pe scenă, în lumina apusului. Duminică seara, Zdob și Zdub au închis ediția a XIII-a cu un concert care a ținut publicul în dans până la final.

Unul dintre momentele speciale ale ediției a fost premiera „Romica Puceanu Reimagined”, proiect creat de Balkanik Festival în memoria marii artiste, la 30 de ani de la dispariția sa. Vocile și limbajele muzicale ale unei noi generații de artiști au intrat în dialog cu repertoriul Romicăi Puceanu într-un spectacol primit extraordinar de public, confirmând încă o dată una dintre direcțiile pe care Balkanik le urmărește de la început: patrimoniul muzical rămâne viu atunci când poate fi transmis, reinterpretat și locuit de prezent.

În același spirit, instalația „Talk to Romica” a transformat un vechi telefon într-un portal sonor către vocea artistei: publicul a putut ridica receptorul și asculta fragmente de arhivă, mărturii și cântece, într-o întâlnire intimă cu Romica Puceanu, la câțiva pași de scena pe care muzica ei era reinterpretată.

Brâncuși Reimagined: de la forma sculpturală la un parc locuit de lumină

O dimensiune aparte a celei de-a XIII-a ediții a fost proiectul „Forme care tac / Forme care luminează – Brâncuși Reimagined”, organizat de Asociația Culturală Metropolis și finanțat de Ministerul Culturii, în contextul aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.

Sprijinul Ministerului Culturii a făcut posibilă dezvoltarea unui proiect care a depășit formula comemorativă și a adus moștenirea lui Brâncuși în contact direct cu publicul unui festival contemporan. În locul reproducerii unor opere cunoscute, artiștii invitați au lucrat pornind de la principii și teme care traversează creația brâncușiană – esențializarea formei, relația dintre materie și lumină, verticalitatea, zborul, natura, tăcerea și capacitatea unei forme de a se transforma prin felul în care este privită.

În centrul proiectului s-a aflat „Pasărea (care nu atinge pământul)”, instalația monumentală realizată de artista scenografă Raluca Pavel. Inspirată de cercetarea îndelungată a lui Brâncuși asupra motivului păsării și al zborului, lucrarea a existat în două ipostaze: ziua, ca formă sculpturală albă, așezată în peisajul verde al Parcului Tei, iar după lăsarea întunericului, ca suprafață vie pentru imagine și lumină.

În fiecare seară, instalația a fost transformată prin video mapping-ul realizat de Adistu, care a urmărit arhitectura sculpturii, fragmentând și recompunând volumele sale prin imagine în mișcare. Proiecțiile au fost însoțite de un univers sonor construit din sintetizatoare, sunete de păsări și texturi celeste, astfel încât experiența a continuat dincolo de imagine: forma părea să se desprindă de propria materie, iar ideea de zbor era tradusă simultan în lumină, mișcare și sunet.

Această întâlnire dintre sculptură și tehnologie a continuat una dintre întrebările centrale ale proiectului: cum poate fi privit Brâncuși dinspre prezent, fără a-l reproduce? În opera sa, pasărea este redusă progresiv până când anatomia aproape dispare, iar forma ajunge să sugereze mai curând elanul și ascensiunea decât corpul unei ființe. La Balkanik, lumina a devenit un material contemporan capabil să continue această cercetare, modificând permanent percepția aceleiași forme.

Proiectului i s-a alăturat „Masa Tăcerii”, intervenție performativă colectivă care a introdus un gest aparent paradoxal în mijlocul unui festival de muzică: un timp dedicat liniștii, ascultării și prezenței. Cele două direcții – forma transformată prin lumină și spațiul transformat prin tăcere – au construit împreună un omagiu viu adus lui Brâncuși, în care moștenirea culturală a devenit punct de plecare pentru creație contemporană.

Creaturile din Poieniță și imaginarul unei lumi arhaice

Video mapping-ul a schimbat însă după apus și o altă parte a festivalului. În Poieniță, artistul vizual și multimedia Silviu Luda a populat vegetația cu animale, apariții fantastice și creaturi mitologice construite din lumină și imagine în mișcare. Copacii reali au devenit suprafețe de proiecție, iar publicul descoperea, pe măsură ce înainta prin întuneric, siluete și ființe efemere ascunse printre frunze.

Intervenția a intrat firesc în dialog cu proiectul Brâncuși prin relația sa cu natura, imaginarul popular și lumea arhaică. Formarea artistică a lui Brâncuși și vocabularul său vizual au fost profund legate de cultura materială și de tradițiile lumii rurale în care s-a născut, pe care artistul le-a transformat însă radical în propriul limbaj modern. În același fel, creaturile lui Silviu Luda nu ilustrează motive brâncușiene, ci creează în jurul lor o lume nocturnă în care realul și fabulosul coexistă – apropiată de logica basmului, a mitului și a imaginarului folcloric.

Împreună, intervențiile de video mapping, realizate de Adistu și Silviu Luda, au contribuit decisiv la atmosfera aproape de basm a acestei ediții Balkanik: o Pasăre albă care se transforma în lumină pe malul lacului, animale fantastice ascunse printre copaci, muzică venind din mai multe direcții și mii de oameni traversând același peisaj după lăsarea nopții.

Componenta de video mapping a fost realizată cu sprijinul Epson România, partener de tradiție al Balkanik Festival, tehnologia de proiecție făcând posibilă integrarea intervențiilor digitale în vegetația și arhitectura temporară a festivalului.

Prin finanțarea acordată proiectului „Forme care tac / Forme care luminează – Brâncuși Reimagined”, Ministerul Culturii a susținut astfel nu doar prezentarea unui proiect dedicat aniversării Brâncuși150, ci și întâlnirea dintre patrimoniu, creație contemporană și un public numeros și divers, într-un spațiu public al Bucureștiului.

Ediția XIII: un nou capitol pentru Balkanik

Prima ediție desfășurată în Parcul Tei a confirmat posibilitatea Balkanik Festival de a crește fără să piardă caracterul care l-a definit de-a lungul celor 13 ediții. Cei 15.000 de participanți au întâlnit în același parc muzicieni din geografii și tradiții diferite, artiști vizuali, meșteșugari și creatori contemporani, jam sessions, talks, ateliere, gastronomie internațională și activități pe Lacul Tei. Copii, adolescenți, părinți și bunici au împărțit iarba din fața scenelor cu oameni veniți din diferite țări și de pe diferite continente, iar dansul a rămas, timp de trei zile și trei nopți, limba comună a festivalului.

Ediția a XIII-a a arătat și cât de mult poate participa noul spațiu la identitatea Balkanik: fanfara venită pe străzile Bucureștiului, artiștii care au traversat lacul cu barca, concertele în lumina apusului, instalațiile și creaturile descoperite după întuneric printre copaci au făcut din Parcul Tei mai mult decât fundalul festivalului. Pentru trei zile, muzica, apa, vegetația, arta și publicul au construit împreună o geografie temporară a Balkanik.

Proiectul „Forme care tac / Forme care luminează – Brâncuși Reimagined” a fost organizat de Asociația Culturală Metropolis și finanțat de Ministerul Culturii.

Balkanik Festival – Home of World Music #13 este organizat de Asociația Culturală Metropolis, fueled by OSCAR Downstream, proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Primăria Sectorului 2, cu sprijinul Provident, Uniunii Armenilor din România, Centrului Cultural Armean din București, Pop Cola, Vitamin Aqua, Philip Morris România, cofinanțat de Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România și Institutul Polonez. Video mapping powered by EPSON România.

Parteneri media: PRO TV, VOYO, Radio Guerrilla, Aici a stat, AGERPRES, Bookhub, Cărturești, CVLTARTES, CriticEyez, GenȘtiri, Happ.ro, Iconcert, InfoMusic, Observator Cultural, Revista BIZ, Romania Journal, 9AM, Kudika, Garbo, Spotmedia, Subversiv, Sunete, Trăiește Muzica, Utopia Balcanică, Zile și Nopți.

Fondat în 2011 de Asociația Culturală Metropolis, Balkanik Festival a devenit primul mare festival din România care a construit o scenă durabilă pentru world music și patrimoniu viu contemporan. În fiecare an, festivalul reunește artiști și participanți din peste 20 de țări și transformă Bucureștiul într-un spațiu al diversității culturale și al bucuriei colective.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

După trei zile în care Parcul Tei a fost locuit de muzică, lumină, dans și întâlniri din jurul lumii, Balkanik Festival își încheie ediția XIII cu 15.000 de participanți și începutul unui nou capitol pe malul Lacului Tei.

Abonamentele pentru ediția din 2027, care va avea loc între 27 – 29 august, au fost puse în vânzare aici: https://www.livetickets.ro/bilete/balkanik-festival-home-of-world-music-14