Estera Brașoveanu (bookingham.ro)
38% dintre românii din mediul urban nu consumă deloc alcool în prezent, iar 76% dintre consumatori au avut perioade de abstinență voluntară.
- 45% spun că nu mai consideră abstinența de la alcool ciudată și doar 10% spun că beau din dorința de a se integra.
- 89% dintre consumatori nu depășesc 3 băuturi per sesiune, iar doar 3% recunosc un consum excesiv frecvent.
- 66% dintre consumatori preferă să bea acasă, în timp ce doar 17% aleg să bea în cluburi.
- Consumul de alcool este asociat mai des cu emoții pozitive: 79% spun că beau mai mult în momente fericite decât în cele de tristețe.
În ultimii ani, românii par să-și fi schimbat relația cu alcoolul. Un studiu nou realizat online de Bookingham și Punch Club, pe un eșantion urban de 493 de persoane, scoate la iveală un fenomen neașteptat: aproape 4 din 10 respondenți nu consumă deloc alcool, în timp ce trei sferturi dintre cei care consumă în prezent au experimentat cel puțin o dată abstinența voluntară.
Mai mult, aproape jumătate dintre cei care consumă alcool în prezent (47%) beau mai puțin decât în urmă cu un an, în timp ce doar 5% spun că au crescut consumul în decurs de un an. Datele sugerează o redefinire a culturii consumului de alcool în România urbană: de la automatism social la alegere intenționată.
De ce aleg românii abstinența: gustul și grija pentru sănătate
Întrebați cât de des consumă alcool, 38% dintre respondenți spun că nu beau deloc în prezent, 33% spun că beau de câteva ori pe lună, iar 29% beau doar de câteva ori pe an. 65% dintre cei care practică abstinența declară că nu au băut alcool niciodată, iar 35% spun că obișnuiau să o facă, dar au renunțat pe parcurs.
Desigur, pauza de la alcool poate avea de multe ori doar un caracter temporar: 3 din 4 consumatori activi (76%) au ținut perioade de abstinență voluntară.
În ceea ce privește tendințele în funcție de gen, studiul relevă că 67% dintre persoanele care nu au băut niciodată alcool sunt femei, în timp ce 62% dintre cei care au renunțat la alcool (după o perioadă de consum) sunt bărbați.
Surprinzător, majoritatea (36%) dintre cei care sunt abstinenți în prezent spun că motivul principal este faptul că nu le mai place gustul, 33% invocă motive ce țin de sănătate (probleme medicale sau faptul că își doresc un stil de viață mai sănătos), iar 20% spun că nu le place cum se simt după consumul de alcool.
Pentru aproape jumătate dintre femeile abstinente motivul principal este gustul alcoolului, iar 1 din 3 bărbați sunt abstinenți din rațiuni ce țin de sănătate.
De asemenea, aproape 1 din 4 femei care nu mai beau spun că nu le place modul cum se simt atunci când consumă alcool – poate fi vorba de efectele fizice ale alcoolului sau de sentimentul de nesiguranță asociat cu consumul.
Libertatea de a nu bea: Presiunea socială este în scădere
Dacă în trecut refuzul unui pahar era privit cu suspiciune sau insistență, astăzi, abstinența devine o alegere respectată. 45% dintre respondenți declară că nu mai consideră deloc ciudată abstinența. Mai mult, datele arată că motivul tradițional „beau ca să mă integrez” a devenit marginal: doar 10% dintre consumatori mai invocă presiunea socială ca motiv principal pentru a bea.
Totuși, studiul evidențiază că românii pot considera ciudată abstinența în cazul anumitor evenimente importante din viața unui om.
Nunta rămâne momentul în care abstinența este privită cu cel mai mult scepticism de 40% dintre consumatorii activi, urmat de botez (25%) și de marile sărbători religioase precum Paștele sau Crăciunul (20%). Astfel, deși consumul de zi cu zi nu se mai supune acelorași constrângeri sociale, lipsa consumului festiv poate fi văzută ca fiind de-a dreptul bizară.
Pentru aproape jumătate dintre femeile abstinente motivul principal este gustul alcoolului, iar 1 din 3 bărbați sunt abstinenți din rațiuni ce țin de sănătate.
De asemenea, aproape 1 din 4 femei care nu mai beau spun că nu le place modul cum se simt atunci când consumă alcool – poate fi vorba de efectele fizice ale alcoolului sau de sentimentul de nesiguranță asociat cu consumul.
Libertatea de a nu bea: Presiunea socială este în scădere
Dacă în trecut refuzul unui pahar era privit cu suspiciune sau insistență, astăzi, abstinența devine o alegere respectată. 45% dintre respondenți declară că nu mai consideră deloc ciudată abstinența. Mai mult, datele arată că motivul tradițional „beau ca să mă integrez” a devenit marginal: doar 10% dintre consumatori mai invocă presiunea socială ca motiv principal pentru a bea.
Totuși, studiul evidențiază că românii pot considera ciudată abstinența în cazul anumitor evenimente importante din viața unui om.
Nunta rămâne momentul în care abstinența este privită cu cel mai mult scepticism de 40% dintre consumatorii activi, urmat de botez (25%) și de marile sărbători religioase precum Paștele sau Crăciunul (20%). Astfel, deși consumul de zi cu zi nu se mai supune acelorași constrângeri sociale, lipsa consumului festiv poate fi văzută ca fiind de-a dreptul bizară.
Există o discrepanță clară de gen în ceea ce privește cantitatea: mai mult de jumătate dintre femei consumă o singură băutură la o ieșire (56%), față de 31% dintre bărbați. La polul opus, doar 7% dintre femei consumă 4 sau mai multe băuturi într-o sesiune, față de 14% dintre bărbați.
Consumăm alcool mai mult acasă decât la restaurant
Contextul consumului de băuturi alcoolice s-a mutat din spațiul public în cel privat. 66% dintre consumatorii români preferă să bea alcool la ei acasă, 48% la prieteni și doar 17% în cluburi. Această migrare poate sugera fie o căutare a confortului sau a socializării în spații familiare, fie impactul prețurilor ridicate din restaurante.
Întrebați cât de des comandă o băutură alcoolică la restaurant, 63% dintre consumatori spun că o fac rar, iar 10% spun că niciodată nu își iau alcool când ies la restaurant.
Cu toate acestea, există o diferență între femei și bărbați când vine vorba de contextul social în care consumă – 21% dintre bărbați spun că de cele mai multe ori beau când ies într-un club, față de 13% dintre femei. Acest aspect poate fi corelat și cu faptul că 23% dintre femei au decis să nu mai consume alcool pentru că nu le place cum le face să se simtă. Astfel, datele pot sugera că unele femei preferă contexte în care simt mai mult control asupra stării lor.
Românii beau mai mult de fericire decât de necaz
Conform studiului, cei mai mulți dintre români din mediul urban nu mai beau ca să uite de necazuri, ci ca să celebreze – 8 din 10 români consumă alcool mai mult atunci când sunt fericiți, față de doar 21% care spun că beau mai mult de supărare.
Diferențele generaționale sunt și ele grăitoare: 83% dintre Gen Z și 78% dintre Millennials au tendința să consume mai mult în momente fericite, în vreme ce 41% din respondenții peste 56 de ani încă asociază consumul cu momentele de tristețe.
Când vine vorba de motivația din spatele consumului de alcool, distracția este principalul motiv (51%), urmată de dorința de a scăpa de griji și stres (19%) sau de a căpăta mai multă încredere în sine și a avea curaj (14%).
Concluzie
Datele studiului conturează o societate care nu a renunțat la alcool, dar l-a repoziționat în viața sa. Consumul dictat de presiunea grupului sau de dorința de a îneca un necaz este înlocuit treptat de consumul conștient, moderat și asociat cu momente pozitive.
Este o redefinire a stilului de viață urban, unde a nu bea sau a bea puțin nu mai este stigmatizat, ci devine o alegere personală respectată. Fie că bei, fie că nu bei, important este să o faci conștient și să o faci pentru tine, nu pentru alții.
Metodologie
Studiul a fost realizat de Bookingham în colaborare cu Punch Club în decembrie 2025, pe un eșantion de 493 de români adulți din mediul urban, printr-un sondaj online. Eșantionul reflectă diversitatea demografică a populației urbane: femei și bărbați, de toate vârstele, din mai multe regiuni ale țării, cu venituri variate.
Desigur, mediul rural, cu tradiții și contexte sociale diferite, ar putea prezenta pattern-uri distincte de consum. Totuși, coerența datelor pe categorii de vârstă și gen oferă o perspectivă valoroasă asupra direcției în care se îndreaptă cultura consumului în rândul populației digitalizate din România.
