Una dintre concluziile ediției a XIII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, este aceea că societatea românească este împărțită între susținătorii democrației, chiar și cu prețul conflictelor și dezbaterilor politice, și cei care ar accepta un regim mai puțin democratic în schimbul ordinii și stabilității.
Tipul de regim democratic preferat
47.2% dintre participanții la sondaj consideră că democrația este de preferat, chiar dacă uneori implică mai multe conflicte și dezbateri politice, în timp ce 46.3% susțin că un regim mai puțin democratic poate fi de preferat dacă asigură mai multă ordine și stabilitate. 6.5% nu știu sau nu răspund.
Declară că preferă democrația într-un procent semnificativ mai mare decât media votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.
Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural preferă un regim mai puțin democratic pentru că asigură mai multă ordine și stabilitate într-o proporție mai ridicată decât restul populației.
Acord afirmații
60.6% dintre respondenți consideră că este mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă deciziile sunt luate mai lent. La polul opus, 29.5% sunt de părere că este mai important ca deciziile să fie luate rapid, chiar dacă puterea este controlată democratic într-o măsură mai redusă. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.8%.
Afirmă că este mai important ca puterea să fie controlată democratic într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.
Susțin că este mai important ca deciziile să fie luate rapid într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populației: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Rezultatele Barometrului Informat.ro – INSCOP indică un nivel îngrijorător de fragilizare a atașamentului față de valorile democratice. Deși contextul actual – marcat de instabilitate politică, dificultăți economice și scăderea încrederii – influențează inevitabil percepțiile populației, faptul că aproape jumătate dintre români consideră că un regim mai puțin democratic poate fi preferabil dacă asigură ordine și stabilitate depășește nivelul unei simple nemulțumiri conjuncturale. În același timp, majoritatea continuă să susțină controlul democratic al puterii chiar cu prețul unui proces decizional mai lent, ceea ce arată că principiile democratice păstrează încă o bază importantă de legitimitate. Tensiunea dintre aceste două atitudini reflectă existența unei culturi democratice vulnerabile, în care o parte semnificativă a societății este dispusă să relativizeze normele democratice atunci când percepe că acestea nu mai oferă ordine, eficiență și stabilitate sau când persistă, la nivelul unor grupuri importante de populație, neîncrederea în corectitudinea alegerilor. Evoluția acestor indicatori în timp va fi esențială pentru a distinge între efectele temporare ale crizei actuale și o eventuală deteriorare structurală a atașamentului față de democrație. Publicul tânăr susține în proporții mai mari democrația, în timp ce votanții AUR și populația cu studii primare sau cei din mediul rural preferă în proporții mai mari un regim mai puțin democratic, dar care asigură mai multă ordine și stabilitate”.
