Dan Armeanu (ASF): Sistemul de Pensii Private reprezintă principala sursă de finanțare internă a României alături de sectorul bancar, deține aproximativ 8% din datoria publică a statului și 22% din datoria publică internă

Sistemul de pensii private reprezintă o alternativă de finanțare a statului și a companiilor prin investițiile realizate în titluri de stat, obligațiuni corporative și acțiuni pe piața de capital, asigurând astfel finanțarea economiei reale și a proiectelor de infrastructură.

Prin intermediul investițiilor în titluri de stat, fondurile de pensii private contribuie la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor creștere economică sustenabilă. Este de dorit ca o parte semnificativă a datoriei publice să fie deținută de investitori instituționali locali, cu un comportament predictibil și cu strategii pe termen lung, care pot acționa ca un buffer, în condiții de volatilitate ridicată a piețelor financiare.

Fondurile de pensii private sunt principalii investitori instituționali din România cu investiții de peste 92% din activul total în instrumente financiare din România. Cu active de peste 23,9 mld. EUR ce reprezintă 7,4% din PIB, fondurile de pensii private au investit în titluri de stat emise de statul român în valoare totală de 15,8 mld. EUR, ce reprezintă 4,9% din PIB și 7,8% din datoria publică totală.

Potrivit raportului Ministerului Finanțelor privind datoria publică, băncile comerciale dețin în portofoliu la sfârșitul lunii mai 2023, aproximativ 44% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piața internă, în scădere față de luna mai 2022 (50,21%).

- Publicitate -

Alături de băncile comerciale, fondurile de pensii au continuat să fie principalii investitori pe piața internă a titlurilor de stat, acestea înregistrând o deținere semnificativă de titluri de stat emise pe piața internă de 21,65% în mai 2023. Astfel, sistemul pensiilor private cu o pondere a activelor în PIB de aproximativ 8% asigură finanțarea internă a României în proporție de 22%, iar sectorul bancar cu o pondere a activelor în PIB de aproximativ 50% finanțează datoria internă în proporție de 44%. Mai mult, sistemul pensiilor private împreună cu sectorul bancar asigură finanțarea a aproximativ două treimi din datoria publică internă. În cadrul segmentului de investitori instituționali, fondurile de pensii private au un rol stabilizator în procesul de finanțare la nivel guvernamental, contribuind la diminuarea riscului de refinanțare a statului. Creșterea ponderii fondurilor de pensii private în totalul datoriei publice interne limitează vulnerabilitatea pieței interne la perioadele de volatilitate, când investitorii au tendința de a-și lichida sau reduce expunerile pe țările emergente.

Activele fondurilor private de pensii au fost investite în proporție majoritară în titluri de stat pe toată durata de funcționare a acestora. Pentru a se asigura menținerea unui risc redus al portofoliului fondurilor de pensii în contextul economic general, marcat de criza sanitară, de impactul generat de reducerea activității economice, s-a realizat modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investițiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat. Astfel, s-a prelungit până în anul 2024 perioada până la care se permite administratorilor să investească activele fondurilor de pensii private pe care le administrează în titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, într-un procent care poate depăși limita de 70% stabilită prin reglementări, condițiile și exonerările stabilite prin Norma nr. 22/2020 rămânând valabile.

Prin politica de investiții a administratorilor, fondurile de pensii private au dovedit reziliență într-un context volatil, prin optimizarea și diversificarea echilibrată a portofoliilor. Așa cum rezultă și din Modelul CML (Capital Market Line), prin introducerea activelor fără risc, respectiv a titlurilor de stat, într-un portofoliu, se îmbunătățește optimizarea acestuia, asigurându-se reducerea riscului la același nivel de rentabilitate.

În prezent, ponderea valorii titlurilor de stat emise de statul român în totalul activelor sistemului de pensii private este de 63,8%, în creștere față de finalul lunii iunie 2022 când se înregistra o pondere de 59,04%.

Fondurile de pensii private au investit în titluri de stat cu scadențe cuprinse între 2023 și 2053, cu ponderi cuprinse între 1% și 20,7% din emisiune în funcție de scadențe, fiind prezente la toate emisiunile Ministerului Finanțelor. Fondurile de pensii private au înregistrat la iunie 2023 o maturitate reziduală a portofoliului de instrumente cu venit fix de 5,67 ani.

După cum se poate observa evoluția valorii medii ponderate a unității de fond (Pilon II) este strâns corelată cu evoluția indicelui prețurilor titlurilor de stat emise de statul român, corelația depășind valoarea de 97%. Având în vedere faptul că în ultimul an fondurile de pensii private au achiziționat titluri de stat cu randamente ridicate și ținând cont de faptul că inflația a intrat pe un trend descrescător care va determina scăderea ratelor dobânzilor, participanții vor beneficia atât de creșterea prețurilor titlurilor de stat din portofoliu cât și de randamente ridicate.

Sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii sunt investite pe perioade lungi, predictibile, ceea ce reprezintă o sursă stabilă de finanțare a economiei și a statului. Prin participarea cu regularitate la subscrierile publice de titluri de stat, fondurile de pensii contribuie la internalizarea datoriei publice, statul putându-se baza în permanență pe resursele financiare ale fondurilor de pensii.

De asemenea, fondurile de pensii au influență pozitivă asupra pieței interne, cu rol stabilizator asupra volatilității datoriei publice prin investirea constantă și previzibilă a resurselor. Astfel, fondurile de pensii private reprezintă un factor de stabilitate și echilibru pe piața titlurilor de stat deoarece acestea generează fluxuri financiare ce compensează eventualele retrageri de capital speculativ în perioadele de criză.