Câștigul salarial mediu, în creștere

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2022 a fost 6126 lei, cu 10,7% (+591 lei) mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3801 lei, în creștere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent, potrivit INS.

– Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 6426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent.

– Numărul mediu al salariaţilor în anul 2022 a fost 5209,5 mii persoane, în creștere cu 115,2 mii persoane față de anul precedent.

– Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2022 a fost 5607,1 mii persoane, mai mare cu 90,8 mii persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent.

Câştigul salarial mediu lunar

Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2022 a fost 6126 lei. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3801 lei, în creștere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent.

Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2022,

comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice:

informaţii şi comunicaţii (+102,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+57,4%), administraţie publică (+46,5%), industria extractivă (+44,0%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,2%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-43,0%), alte activităţi de servicii (-37,4%), tranzacţii imobiliare (-27,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,4%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,3%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-15,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-14,5%), industria prelucrătoare (-9,5%), transport şi depozitare (-8,8%), respectiv construcţii (-7,8%).

Pentru anul 2022, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 222,4% faţă de anul 1990, mai mic cu 5,0 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 3,5% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6012 lei (faţă de 6231 lei al salariaților bărbaţi).

În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 6,3%, respectiv cu 248 lei lunar mai puţin decât salariații bărbaţi (3672 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 3920 lei al salariaților bărbaţi).

Salariații bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informaţii şi comunicaţii (22,1%), alte activităţi de servicii (19,2%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (18,7%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2022 s-a situat sub media pe economie în 37 judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Teleorman (2881 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2888 lei, cu 24,0% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2924 lei, cu 23,1% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (2950 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2951 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie), Mehedinţi (2954 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie), respectiv Botoșani (2958 lei, cu 22,2% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (5304 lei, cu 39,5% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (4679 lei, cu 23,1% peste media pe economie), Timiş (4251 lei, cu 11,8% peste media pe economie), Ilfov (3958 lei, cu 4,1% peste media pe economie) și Iași (3939 lei, cu 3,6% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forţei de muncă

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2022 a fost 6426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+20,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+15,4%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+14,7%), respectiv agricultură, silvicultură şi pescuit (+14,4%).

Cea mai redusă creştere a costului mediu lunar față de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+1,0%).

În vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri).

Comparativ cu anul precedent, ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mult mai redusă (0,1%), cu variații moderate pe activități economice.

Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forța de muncă s-au regăsit în activitățile de hoteluri și restaurante (0,8%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (0,2%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+97,1%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,1%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+64,8%), industria extractivă (+54,3%), sănătate şi asistenţă socială (+26,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+24,1%), respectiv administraţie publică (+22,9%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-42,9%), alte activităţi de servicii (-36,0%), tranzacții imobiliare (-24,7%), construcţii (-24,1%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,8%).

Numărul mediu al salariaţilor

În anul 2022, numărul mediu al salariaţilor a fost 5209,5 mii persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2022 cu 115,2 mii persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unităţi economico-sociale.

Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,0% din totalul salariaţilor (respectiv 2711,4 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 47,0 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 68,2 mii persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (64,1%) (43,6% în servicii comerciale, iar 20,5% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.

Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 86,7%, respectiv 83,0% din totalul salariaţilor acestor activități economice.

Activităţile economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,3% din numărul total al salariaţilor acestei activităţi), învăţământ (72,9%), intermedieri financiare şi asigurări (69,7%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,8%).

Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în informaţii şi comunicații (+18,8 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+18,2 mii persoane), hoteluri şi restaurante (+15,6 mii persoane), construcţii (+15,0 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+10,7 mii persoane), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+10,0 mii persoane).

La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaţilor au fost în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8 mii persoane), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-1,3 mii persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2022

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2022 a fost 5607,1 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 90,8 mii persoane, din care 63,9 mii persoane au fost salariaţi femei.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov cu 28,6 mii persoane, Nord-Est cu 12,3 mii persoane, Centru cu 11,5 mii persoane, Nord-Vest cu 9,8 mii persoane, respectiv Sud-Muntenia cu 9,2 mii persoane.

În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,4% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%).

Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depășit ponderea mediei la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), respectiv Vest şi Sud-Vest Oltenia (2,8% fiecare în parte).

Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât media la nivel național (33,2%) au fost: Centru (40,8%), Vest (38,9%), Nord-Vest (37,9%), Sud-Muntenia (37,8%), respectiv Sud-Vest Oltenia (36,1%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,8% faţă de 44,5% media la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,4% faţă de 19,9% media la nivel național).

La sfârşitul anului 2022 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,7%) şi a înregistrat o creștere cu 1,9% comparativ cu anul precedent.

Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaţilor la sfârșitul anului, în creștere cu 1,7% faţă de anul precedent.