În raportul de stabilitate financiară întocmit de BNR la luna decembrie 2023, se arată foarte clar că echilibrele macroeconomice sunt fragile: ,,Pe plan intern, tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluată la un nivel sever, dar relativ constant, inclusiv ca efect al evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale, precum și din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri. Sunt identificate alte două riscuri sistemice, respectiv: (i) întârzierea reformelor structurale angajate de autorități și, implicit, a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare și (ii) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creștere.”
În traducere, reformarea aparatului bugetar întârzie, ceea ce duce la nerealizări ale angajamentelor asumate în PNRR, rezultatul fiind o absorbție slabă a fondurilor europene puse la dispoziție prin PNRR, celălalt risc sever fiind acela ca mediul privat și populația să aibă dificultăți în rambursarea creditelor angajate, mai ales pe fondul creșterii dobânzilor bancare.
De asemenea, BNR avertizează și pentru viitor: ,,Incertitudini privind evoluția viitoare a activității economice decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală, dar și din evoluțiile la nivel regional și global determinate de intensificarea riscurilor geopolitice, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu.”
Cu alte cuvinte, BNR prevede noi impozite și taxe în viitor, deși guvernul promite că nu vom avea alte impozite și taxe suplimentare, nici creșteri ale celor existente sau, cel puțin, nu prea crede în afirmațiile guvernamentale.
De asemenea, BNR afirmă că ar fi incertitudini în realizarea veniturilor bugetare, interpretarea fiind că acestea ar fi, așa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori, supraevaluate.
Un alt semnal de alarmă tras de BNR este cel referitor la deficitele gemene (deficitul bugetar și cel de cont curent): ,,În linie cu tendințele semnalate în Rapoartele precedente, deficitele gemene se mențin la niveluri ridicate…. Între țările din regiune, doar România și Cehia nu și-au redus nivelul datoriei publice în perioada postpandemică, celelalte țări raportând ajustări cu valori între 2 puncte procentuale și 8 puncte procentuale….. Contul curent continuă să înregistreze un deficit important, dar de o mai mică amploare comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior… Cu toate acestea, datoria externă și-a menținut evoluția ascendentă, pe fondul creșterii alerte a finanțării externe a administrației publice.”
Știm cu toții că sumele prevăzute în PNRR sunt vitale pentru economia României, dar accesarea acestora este condiționată de realizarea reformelor și a investițiilor prevăzute în acest program, nerealizarea lor având consecințe catastrofale pentru România. Nu este ușor să faci reforme într-un an electoral cum este anul 2024, dar alternativa este sumbră. Este de urmărit cum va rezolva guvernul dilema în care se află: reformă, investiții, cu efect pe termen lung asupra unei creșteri economice sustenabile sau sacrificarea acestora cu alternativa amânării, dacă este posibil, până în anul 2025.
Ca sa nu se mai inrautateasca asa situatia financiara a COLONIEI SUAUENATO ROMANIKA, REDUCETI NUMARUL SALARIATILOR BNR LA 10,CU GUVERNATOR SI SODER CU TOT. SALARIU MINIM PT CEI 10.NU VA CONVINE, PLECAȚI PE PENSIA MIN8MA, CA TRAITI DIN BIRURILE IMPUSE NOUA, POPORULUI, DE MAFIA POLITICA