Ministrul de finanțe, sacrificat pe ,,altarul” coaliției

Da, ministrul finanțelor este sacrificat, cu acordul său, desigur, pe altarul coaliției, de acesta dezicându-se ambele partide din coaliția de guvernare. De fapt, coaliția de guvernare este alcătuită din 3 partide, pentru că și UDMR este la guvernare, dar mascat, pentru că din moment ce ai secretari de stat, subsecretari de stat, șefi de agenții, prefecți și subprefecți etc., se cheamă că ești la guvernare, în realitate! În fine, dl Marcel Boloș nu este membru al niciunui partid, dar este susținut de PNL, ceea ce face PSD-ul, în opinia acestui partid, să fie în afara oricărei responsabilități în ceea ce privește măsurile luate de Ministerul de Finanțe în vederea reducerii deficitului bugetar, așa cum România s-a angajat în PNRR. De parcă guvernul actual nu ar avea un prim-ministru de la PSD, cel care-și spune ultimul cuvânt, de fapt, în promovarea de HG-uri și ordonanțe, OG sau OUG. Când prim-ministrul era de la PNL, colegul de guvernare, respectiv PSD, spunea că de vină este PNL, pentru că ei au prim-ministrul, acum când au ei prim-ministrul, de vină este tot PNL, pentru că ei îl susțin pe ministrul de finanțe! Curat – murdar, coane Fănică! Păi, dacă nu vă este pe plac ministrul de finanțe, de ce nu-l schimbați cu unul de la PSD, care să facă lucrurile bune pe care le gândiți, nu? Dar, nu, îl lăsăm pe dl. Boloș să încaseze toate loviturile, deși nu are cum să decidă el tot, fără asentimentul membrilor coaliției de guvernare nu se întâmplă nimic. Cu alte cuvinte, Marcel Boloș este omul de sacrificiu din acest guvern.

Ce se întâmplă de fapt? Ministrul de finanțe ne-a spus că, în conformitate cu angajamentele din PNRR, România trebuie să facă o reformă fiscală prin care să consolideze finanțele țării, adică să reducă deficitul bugetar. Nu se spune în PNRR cum să facă acest lucru, este decizia guvernului român să o facă, dar rezultatele trebuie să arate acest lucru. Ca atare, Ministerul de Finanțe a fost însărcinat să rezolve problema, implicit cel care conduce ministerul. Pentru reducerea deficitului bugetar sunt două direcții de acțiune: creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor bugetare. Declarativ, se urmăresc ambele direcții, în realitate s-a mers doar pe creșterea veniturilor bugetare prin introducerea de noi taxe și impozite, eliminarea unor facilități fiscale, creșterea gradului de colectare prin introducerea digitalizării relației dintre ANAF și contribuabili, digitalizare care, din păcate, a devenit o frână și un instrument de blocare a activităților economice a contribuabililor, implicit încasări mai mici decât cele care ar putea fi colectate dacă birocrația nu ar frâna activitățile economice, nu ar crește cheltuielile contribuabililor, cu consecința alegerii altor metode de supraviețuire, mai ales în cazul microîntreprinderilor. Cu cea de a doua direcție, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare, nu s-a făcut în realitate nimic. De aceea avem și acest deficit bugetar excesiv. Având în vedere că dl. Boloș își asumă acest rol de încasator de serviciu stoic, te întrebi, firesc, de ce o face? Dânsul spune că are o misiune de îndeplinit și că o va duce până la capăt, se pare că indiferent de loviturile pe care le încasează, unele meritate, altele mai puțin meritate. Din acest punct de vedere, pentru că indiferent cine ar fi ministru de finanțe, bugetul trebuie echilibrat, numai că beneficiarii deficitului bugetar sunt unii, iar responsabil este făcut doar ministrul de finanțe aflat la momentul respectiv în funcție, dl. Boloș este omul ideal: mereu cu zâmbetul pe buze, ne spune cum vor crește impozitele și taxele, nu direct, desigur, dar ne-a spus că din 2025 urmează ,,adevărata” reformă fiscală, așadar numai să ne ținem bine!, este un om cu pregătire în domeniul finanțelor, deci se presupune că înțelege ce se întâmplă în acest domeniu și, peste toate, este dispus la sacrificiu. Aur curat pentru coaliție!