După 16 zile de întreceri palpitante, a 33-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară, desfășurată la Paris, a ajuns la final.
Ceremonia de închidere a avut loc pe Stade de France, în prezența a circa 80.000 de spectatori.
Sub patronajul președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a președintelui Comitetului Olimpic Internațional, Thomas Bach, ceremonia a debutat pe acordurile piesei ”Sous le ciel de Paris”, urmată de preluarea flăcării olimpice de eroul local Léon Marchand, câștigător a nu mai puțin de 4 medalii de aur la înot.
Apoi au defilat delegațiile națiunilor participante, portdrapelul României fiind Mihaela Cambei, laureată cu argint la haltere.
Așa cum era și firesc, manifestările de la ceremonia de închidere au avut loc într-o atmosferă de euforie, de celebrare a momentelor speciale oferite de această olimpiadă.
După defilare, premieri și momentul dedicat voluntarilor, a urmat momentul artistic, pregătit tot de directorul artistic Thomas Jolly, care s-a desfășurat pe un fundal grandios, atât în ce privește concepția, cât și realizarea, folosindu-se de artificiile tehnicii moderne pentru a reda spiritul olimpic modern, fără a uita să-i amintească originile.
Cu bune și mai puțin bune, JO 2024 au oferit totuși amatorilor de sport spectacolul așteptat
Ce s-ar putea spune la încheierea JO?
Au fost multe întreceri spectaculoase (fie și dacă am aminti doar întrecerile de scrimă, extrem de disputate și cu multe răsturnări de situație, cele de handbal și volei – masculin și feminin -, cursele de înot (cu rezultate de prestigiu pentru noi, românii, datorită celor două medalii obținute de David Popovici la 100 și 200 m liber), dar și multe altele).
S-au stabilit câteva recorduri mondiale și olimpice.
De asemenea, luptătorul de greco-romane Mijain Lopez a devenit primul sportiv din istorie care obține medalia de aur în aceeași probă la cinci ediții consecutive.
Au avut loc și mai multe surprize, poate cea mai mare fiind furnizată de alergătoarea din Santa Lucia, Julien Alfred, care a câștigat, contrar tuturor pronosticurilor, aurul la proba de 100 de metri și argintul la 200 de metri.
De asemenea, deși reprezentativa de rugby în 15 a Franței este considerată printre ”marile puteri”, cea de rugby în 7 nu era cotată ca favorită, dar a reușit un parcurs de senzație, cucerind titlul olimpic după ce a trecut, pe rând, de Argentina, Africa de Sud și Fiji.
Apoi, kenyanca Beatrice Chebet, care își propusese să egaleze (la feminin) performanța unică până în prezent a lui Emil Zatopek (a câștigării a trei medalii la aceeași ediție în probele de 5.000 de metri, 10.000 de metri și maraton) a fost la un pas de reușită, însă a trebuit să se mulțumească în final doar cu aurul la 5000 și 10.000.
Pentru noi, românii, a fost o ediție cu rezonanță aparte, reușind să obținem 9 medalii (3 de aur, 4 de argint și 2 de bronz) – sigur, nu neapărat o performanță în sine, dar mult mai bine decât la Olimpiada precedentă, de la Tokyo, și peste obiectivul minim stabilit inițial.
Rămânem cu amărăciunea scandalului notelor de la gimnastică feminin, în care au fost implicate gimnastele Ana Bărbosu și Sabrina Maneca Voinea, care au fost depunctate după criterii pe care mulți nu le-au înțeles. Totuși, după apelul la TAS, validat de Federația Internațională de Gimnastică, Ana Bărbosu a obținut în cele din urmă medalia de bronz. Contestația Sabrinei Voinea a fost respinsă.
Pe medalii, podiumul a fost ocupat, în ordine, de SUA (126 medalii – 40-44-42), China (91 medalii – 40-27-24) și Japonia (45 de medalii – 20-12-13).
Țara gazdă, Franța, s-a situat pe locul 5, cu un total de 64 de medalii (16-26-22), iar România pe locul 23.
Per ansamblu, trecând peste unele probleme de arbitraj și peste condițiile din Satul Olimpic care, conform mai multor publicații, au fost improprii, Jocurile Olimpice de la Paris 2024 au oferit amatorilor de sport spectacolul așteptat, unul de o reală calitate.
Următoarea ediție a Jocurilor Olimpice de Vară, din 2028, va fi găzduită de Los Angeles.
Ma depasesc problemele politice care au repercursiuni in sport, dar observ ca RP Chineza a participat separat de Hong Kong, desi sunt aceeasi tara din 1997. Daca adunam cele 2 medalii de aur ale Hong Kongului, atunci China a depasit SUA.
Taiwan care din 1945 a participat la Olimpiade ub diferite denumiri (Republic of China, Taiwan, Chinese Taipei…) si care a fost si membru ONU (deci cu independenta recunoscuta international) – are alta situatie.
Oricum performantele remarcabile ale chinezilor (mereu primite cu raceala si suspiciuni de catre tarile occidentale) confirma ca sportivii chinezi nu au ajuns in varf prin dopaj, precum sugera un antrenor australian de inot la recordul mondial stabilit de Pan Zhanle.
Pan a fost testat antidoping de 21 de ori in 2024, la diverse competitii, inclusiv la Olimpiada DUPA ce a doborat recordul.
Romania dezamageste si la aceasta editie, cu doar 3 medalii de aur:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice