Este utilizată inflația pentru a ține sub control, cât se poate, deficitul bugetar?

Deficitul bugetar al României va depăși în 2024 procentul de 7% din PIB, ceea ce pune presiune pe dobânzile la care ne împrumutăm, care, oricum, au atins niște praguri foarte mari deja. Dacă ne uităm pe indicatorii macroeconomici pe perioada 2020-2023, vedem că ponderea cheltuielilor, dar și a veniturilor, se menține aproximativ aceeași în această perioadă, deși PIB-ul a crescut cu 50,5% în 2023 comparativ cu 2020. Ca atare și deficitul bugetar se menține, oarecum, constant în 2022 și 2023, respectiv 6,3% în 2022 și 6,6% în 2023 (vezi zf.ro). De aici tragem concluzia că principalul ,,vinovat” pentru acest deficit bugetar este indicatorul ,,cheltuieli bugetare”. Și deși toată lumea vede acest lucru, se merge mai departe cu aceste cheltuieli nesustenabile. Ce se poate face, în condițiile în care nu se reduc cheltuielile bugetare? Păi, trebuie să mărim veniturile bugetare. Cum? Ori prin creșterea reală a economiei, ceea ce ar duce la venituri suplimentare la buget, ori prin inflație, ceea ce ar duce, de asemenea, la creșterea veniturilor bugetare sau prin creștere de impozite și taxe. Ideal ar fi să avem o creștere reală a economiei, dar se pare că vom avea parte de cealaltă cale, cea a inflației. De ce spun asta? Pentru că datele economice pentru semestrul I 2024 ne arată o încetinire a creșterii economice, respectiv 0,7% comparativ cu semestrul I 2023. Așadar, nu vom avea creșterea economică prognozată de 3,4% pentru anul 2024, atunci de unde venituri suplimentare la buget? Păi, din inflație, creșterea de impozite și taxe se va produce începând cu anul 2025, după ce trecem de alegerile anului 2024! Iar BNR ,,sprijină” creșterea inflației prin dobânda de politică monetară pe care tocmai ce a redus-o cu 0,5% prin 2 mișcări de 0,25% în mai puțin de 2 luni, ajungând astfel la 6,5% de la 7%. Ca atare, a crescut volumul creditelor de consum, deci și inflația. Reducerea dobânzii de politică monetară s-a redus în condițiile în care inflația a crescut în luna iulie la 5,42% comparativ cu 4,94% în luna iunie, conform Institutului Național de Statistică.

Deci, cu o inflație în creștere, cu creșterea masei monetare în circulație care se se așteaptă odată cu recalcularea pensiilor de la 1 septembrie, BNR reduce dobânda de politică monetară? Ce înseamnă asta dacă nu ,,sprijinirea” inflației? Pe de altă parte, se încearcă revigorarea creditării în scopul sprijinirii mediului de afaceri. În aceste condiții, BNR se afla cu spatele la zid. Ca întotdeauna, creșterea prețurilor va fi resimțită de cei cu venituri mici, în special de către pensionari.