Noua modificare a Legii timbrului cultural este prezentată ca o măsură de sprijin pentru cultură. În realitate, riscă să producă efectul opus: afectează cultura independentă și favorizează evenimentele comerciale de masă.
Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), organizație de utilitate publică ce reprezintă aproximativ 10.000 de artiști și care a dezvoltat și aplicat, de peste 30 de ani, mecanisme transparente de utilizare a fondurilor provenite din timbrul muzical, atrage atenția că modificările propuse riscă să afecteze direct proiectele culturale independente — acele inițiative care susțin viața culturală la nivel local și comunitar.
Apel public
UCIMR face apel către Ministrul Culturii să revizuiască de urgență forma actuală a proiectului de modificare a Legii nr. 35/1994 privind timbrele culturale și către Prim-ministrul României să se asigure că o eventuală modificare legislativă nu va afecta drepturile artiștilor interpreți, mecanismele de finanțare culturală și echilibrul ecosistemului cultural independent.
În forma actuală, proiectul riscă să afecteze zeci de mii de artiști interpreți din România — de la muzicieni, coriști și instrumentiști până la dansatori și balerini — precum și întregul ecosistem cultural construit în ultimele trei decenii.
UCIMR solicită menținerea unui sistem echitabil, sustenabil și transparent, care să protejeze cultura vie, drepturile artiștilor și funcționarea organizațiilor de utilitate publică.
Ce este timbrul muzical
Timbrul muzical este o contribuție parafiscală (5% din prețul biletului pentru concerte clasice și folclorice și 3% din prețul spectacolelor de divertisment) care se întoarce în cultură.
În prezent, aceste sume sunt colectate direct de către uniunile de creație, organizații recunoscute de utilitate publică, fără intermediari.
Fondurile sunt folosite pentru susținerea artiștilor și a proiectelor culturale — de la concerte și festivaluri până la inițiative educative și evenimente care ajung în comunități unde altfel muzica nu ar fi prezentă.
Ce se schimbă
Proiectul propune înlocuirea procentului cu o sumă fixă (2 lei), indiferent de prețul biletului.
Spre deosebire de sistemul actual, în care colectarea se face direct, noul proiect introduce și un organism intermediar între fonduri și beneficiari.
În practică, această schimbare înseamnă:
• evenimentele mici plătesc mai mult
• evenimentele mari plătesc mai puțin
Exemplu: 2 lei din 10 lei nu înseamnă același lucru ca 2 lei din 1.000 lei.
De ce este o problemă
• se reduce finanțarea proiectelor culturale independente
• se creează un avantaj pentru evenimentele comerciale de masă
• apare un intermediar între bani și artiști
• anumite categorii de artiști pot fi excluse din mecanism
În plus, proiectul introduce o schimbare majoră de paradigmă în rolul statului:
• statul se interpune în colectarea fondurilor (prin organismul intermediar)
• statul intervine în gestionarea acestora, prin reguli și condiționări suplimentare
• statul poate direcționa o parte din sumele provenite din timbrul muzical către instituții publice
Mai mult, proiectul prevede anularea penalităților pentru neplata timbrului în trecut.
Se creează astfel o situație paradoxală: statul intervine în gestionarea fondurilor destinate artiștilor, dar renunță la penalitățile aferente neplății — singurele sume care ar fi intrat direct în bugetul public.
Care sunt consecințele
Mai puține proiecte independente, mai puține evenimente în comunități și o ofertă culturală tot mai concentrată în zona comercială.
De ce contează
Timbrul muzical nu este o simplă taxă, ci un mod prin care o parte din valoarea consumului cultural se întoarce în cultură. Fără acest mecanism, multe proiecte care au susținut scena culturală în ultimele decenii riscă să dispară.
Semnează petiția pentru susținerea artiștilor: https://www.petitieonline.com/sustin_sectorul_muzical_independent#a
