Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1993, subliniază rolul esențial al unei prese libere în susținerea democrației.
Mediul global pentru libertatea presei continuă să se deterioreze. Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire, cenzură, detenție și violență, în rate alarmante.
Astăzi, libertatea presei este amenințată din ce în ce mai mult la nivel mondial. Numai de la Ziua Mondială a Libertății Presei de anul trecut, 78 de jurnaliști au fost uciși, potrivit UNESCO, ceea ce accentuează un model mai amplu, care evidențiază riscurile cu care se confruntă cei care relatează adevărul. „Libertatea presei a atins cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol”, avertizează organizația Reporteri fără frontier (RSF), evidențiind o degradare generală, din SUA până în Arabia Saudită. Pentru prima dată în istoria acestui clasament anual creat în 2002, „peste jumătate din țările lumii (94) se află într-o situație dificilă sau foarte gravă, în timp ce în 2002 erau doar o minoritate (13,7%)”, notează RSF. În același timp, procentul populației lumii care trăiește într-o țară unde situația libertății presei este „bună” a scăzut la mai puțin de 1%.
„Violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică”
Este valabil și pentru Europa. Doar șapte țări din nordul Europei, cu Norvegia în frunte, fac parte din categoria statelor în care situația mass-media este evaluată ca fiind „bună” de RSF..Jurnaliștii din UE se confruntă cu niveluri tot mai mari de hărțuire, amenințări și violență, în timp ce instituțiile de presă sunt deținute de un număr tot mai mic de proprietari, iar încrederea publicului în mass-media a scăzut vertiginos, conform unui raport elaborat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties). Documentul punctează că inclusiv independența mass-media publice este erodată constant de interferențele politice și reducerile bugetare, iar jurnaliștii sunt din ce în ce mai împiedicați de restricțiile privind libera exprimare și accesul la informație. „Un sistem media sănătos și pluralist este un test de turnesol și oglinda democrației. Acolo unde statul de drept slăbește – prin acțiuni deliberate ale guvernului sau neglijență – libertatea mass-media este subminată”, a declarat Eva Simon, responsabilă principală cu advocacy la Liberties.
Siguranța jurnaliștilor a atins ceea ce raportul numește „un punct de criză” în Europa în 2025, reporterii și lucrătorii din mass-media confruntându-se cu „violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică”, inclusiv atacuri cu bombă care vizau reporterii de investigație. În total, anul trecut au fost înregistrate în Italia 118 atacuri împotriva jurnaliștilor, dintre care 15 au implicat violență fizică. 20 de jurnaliști italieni – care investighează în principal crima organizată – trăiesc sub protecția poliției, cel mai mare număr din Europa. Olanda a înregistrat o creștere a atacurilor asupra jurnaliștilor pentru al treilea an consecutiv în 2025, cu 106 amenințări, 67 de incidente de intimidare și 55 de cazuri de violență fizică.
Concentrarea proprietății, interferențe politice, campanii de denigrare
Hărțuirea online a crescut – un număr record, de 377 de atacuri online grave, inclusiv amenințări cu moartea, au vizat jurnaliști în 2025, iar în Malta, Ungaria și România, politicienii au lansat campanii de denigrare care etichetează instituțiile de știri drept „forțe ale întunericului” sau „mașini de propagandă străine”, arată raportul citat de The Guardian.
Supravegherea de către stat a jurnaliștilor a reprezentat o problemă în mai multe țări, iar procesele abuzive, de intimidare, au rămas o amenințare în creștere, SLAPP fiind încă utilizate pe scară largă pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și instituțiile media, în ciuda existenței unei directive UE anti-Slapp, care nu a fost încă implementată efectiv în mai multe state membre.
Liberties accentuează, de asemenea, concentrarea continuă a proprietății mass-media și lipsa de transparență a proprietății în întreaga UE anul trecut. Raportul evidențiază Ungaria, unde o fundație care îl susține pe fostul premier Viktor Orbán controlează majoritatea instituțiilor media, și Franța, unde câțiva miliardari dețin o mare parte din mass-media țării. Concentrarea proprietății este o preocupare tot mai mare și în țări precum Olanda, Grecia, Germania, Spania și în special Slovacia, se mai arată în raport.
De asemenea, televiziunea și radioul public au suferit „grave interferențe politice sistemice, reduceri bugetare și schimbări structurale care le-au pus în pericol misiunea fundamentală” în întregul bloc comunitar în 2025.
Raportul precizează că multe state membre ale UE nu reușesc să implementeze în mod adecvat legislația UE relevantă, inclusiv Legea europeană privind libertatea mass-media, EMFA, care își propune să abordeze amenințări majore, inclusiv protecția jurnaliștilor, transparența proprietății în mass-media și independența mass-media de serviciu public și a organismelor de reglementare, fiind transpusă în legislația națională mult prea lent, se arată în raport.
În numele jurnaliștilor „care și-au pierdut viața în căutarea știrilor”
Un sector media prosper și independent este esențial pentru protejarea instituțiilor democratice și a comunităților pe care le deservesc. Deși Canada rămâne un lider mondial în domeniul libertăților democratice, apar semne de avertizare. Scăderea acoperirii știrilor locale, ostilitatea crescândă față de jurnaliști, dificultățile economice și presiunea crescută asupra sistemelor de acces la informații sunt toate motive de îngrijorare.
În același tablou alarmant intră și dominanța marilor platforme digitale pe piețele de publicitate, care a contribuit la închiderea redacțiilor, la concedieri și la reducerea accesului la știri locale fiabile, transformarea digitală a mass-media, care a intensificat aceste provocări, campaniile de dezinformare amplificate pe rețelele de socializare prin utilizarea inteligenței artificiale, toate acestea îngreunând distincția dintre fapte și ficțiune. În acest context, Unifor, organizație reprezentativă a jurnaliștilor din Canada, îndeamnă guvernele, organizațiile media și publicul să ia măsuri concrete pentru a apăra libertatea presei prin protejarea jurnaliștilor de hărțuire, violență și intimidare, consolidarea știrilor locale și a jurnalismului de interes public, tragerea la răspundere a platformelor tehnologice, asigurându-se că acestea contribuie în mod echitabil la ecosistemul știrilor, combaterea dezinformării, susținerea libertății de exprimare, promovarea alfabetizării media și a încrederii publicului în jurnalismul profesionist, potrivit unifor.org.
„Ziua de 3 mai servește drept o reamintire a necesității de a respecta angajamentul guvernelor față de libertatea presei și este, de asemenea, o zi de reflecție în rândul profesioniștilor din mass-media cu privire la problemele legate de libertatea presei și etica profesională. La fel de important, Ziua Mondială a Libertății Presei este o zi de sprijin pentru mass-media, care este ținta restricționării sau abolirii libertății presei. Este, de asemenea, o zi de comemorare a jurnaliștilor care și-au pierdut viața în căutarea știrilor”, menționează UNESCO, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei. (Redacția UZPR)
