Anca POPA (gds.ro)
Nu mai este doar o stare trecătoare de epuizare după o perioadă aglomerată la serviciu. Burnoutul, cunoscut și sub denumirea de sindrom de epuizare profesională, afectează tot mai mulți adulți, indiferent de vârstă sau domeniul în care lucrează. Specialiștii spun că, în ultimii ani, numărul persoanelor care solicită ajutor pentru simptome asociate stresului cronic este în continuă creștere.
Programul prelungit, presiunea termenelor-limită, lipsa timpului liber și conectarea permanentă la telefon și e-mail au făcut ca mulți oameni să nu mai reușească să se deconecteze nici după terminarea programului. În timp, organismul transmite semnale pe care mulți le ignoră. Iar consecințele pot afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică.
Oboseala care nu trece după un weekend
Una dintre cele mai importante diferențe dintre oboseala obișnuită și burnout este faptul că odihna nu mai rezolvă problema. Chiar și după două sau trei zile libere, persoana se simte lipsită de energie, fără motivație și cu dificultăți de concentrare.
Specialiștii spun că primele semne sunt adesea subtile. Apar iritabilitatea, lipsa răbdării, scăderea randamentului la locul de muncă și senzația că orice activitate necesită un efort uriaș. Mulți pun aceste simptome pe seama unei perioade mai dificile, însă ele persistă săptămâni sau chiar luni.
În timp, pot apărea tulburări de somn, dureri de cap frecvente, probleme digestive. Totodată, palpitații sau dureri musculare fără o cauză medicală evidentă.
Burnoutul nu înseamnă doar stres
Deși termenii sunt adesea confundați, burnoutul nu este sinonim cu stresul. Stresul apare atunci când există prea multe solicitări și prea puțin timp pentru a le rezolva. Burnoutul apare atunci când această stare persistă atât de mult încât persoana ajunge să se simtă complet epuizată și lipsită de implicare.
Psihologii spun că unul dintre cele mai periculoase semne este detașarea emoțională. Persoana nu mai găsește satisfacție în activitățile care înainte îi făceau plăcere. De asemenea, începe să privească totul cu indiferență sau cinism.
Cine este cel mai expus
Contrar percepției că burnoutul afectează doar managerii sau persoanele cu funcții importante, specialiștii spun că fenomenul poate apărea în orice profesie.
Cadrele medicale, profesorii, angajații din IT, jurnaliștii, lucrătorii din comerț, polițiștii sau părinții care încearcă să împace serviciul cu responsabilitățile familiale sunt doar câteva dintre categoriile expuse unui risc crescut.
Perfecționiștii și persoanele care acceptă cu greu să spună „nu” sunt, de asemenea, mai vulnerabile. Dorința de a face totul impecabil și de a răspunde tuturor solicitărilor poate duce, în timp, la epuizare.
Ce efecte are asupra sănătății
Ignorat, burnoutul poate favoriza apariția anxietății și depresiei. De asemenea, stresul cronic influențează sistemul cardiovascular, crește tensiunea arterială și poate afecta imunitatea.
Medicii spun că persoanele aflate într-o stare prelungită de epuizare răcesc mai des, se recuperează mai greu după boli și sunt mai predispuse la tulburări metabolice.
Nu sunt rare nici cazurile în care burnoutul duce la abuz de alcool, medicamente sau alte comportamente nesănătoase, folosite ca metodă de a face față stresului.
Cum poate fi prevenit
Specialiștii recomandă stabilirea unor limite clare între serviciu și viața personală. După terminarea programului, notificările de serviciu ar trebui reduse la minimum, iar timpul liber să fie dedicat odihnei și activităților recreative.
Somnul suficient, mișcarea regulată și o alimentație echilibrată contribuie la refacerea organismului. Chiar și plimbările zilnice sau câteva minute de exerciții fizice pot reduce nivelul hormonilor de stres.
La fel de importantă este și capacitatea de a cere ajutor. Discuțiile cu familia, prietenii sau un psiholog pot preveni agravarea simptomelor și pot ajuta la identificarea soluțiilor înainte ca problema să afecteze serios sănătatea.
Când este momentul să ceri ajutor
Dacă oboseala persistă mai multe săptămâni, apar dificultăți de concentrare, lipsa motivației, tulburările de somn sau stările de anxietate, este recomandată o evaluare medicală. În multe situații, simptomele pot ascunde și alte afecțiuni, precum probleme endocrine, anemie sau boli cardiovasculare.
Specialiștii subliniază că burnoutul nu este un semn de slăbiciune și nici lipsă de voință. Este răspunsul organismului la o perioadă îndelungată de suprasolicitare, iar recunoașterea din timp a simptomelor este primul pas spre recuperare.
Într-o societate în care performanța este adesea pusă pe primul loc, medicii atrag atenția că sănătatea nu ar trebui sacrificată în numele productivității. Pauzele, odihna și echilibrul dintre viața profesională și cea personală nu sunt un moft, ci investiții esențiale pentru prevenirea unor probleme de sănătate pe termen lung.
