Propunerea de buget prezentată de Ministerul japonez al Apărării, pentru anul fiscal 2027, ajung la valoarea de 8,9 trilioane yeni. Ca urmare a numeroaselor articole bugetare nespecificate, valoarea finală ar putea ajunge la 10 trilioane yeni, stabilind un nou record. Acesta va fi al 15-lea an consecutiv în care Japonia majorează cheltuielile pentru apărare.
Bugetul uriaș este alocat în principal pe trei direcții: desfășurarea de drone interceptoare care să coopereze cu lasere de mare putere și microunde pentru a construi o rețea de apărare aeriană, introducerea procesului decizional asistat de Inteligență Artificială în sistemul de comandă al Forțelor de Apărare și desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune cu capacități de atac asupra bazelor inamice. În plus, Ministerul japonez al Apărării va înființa o nouă agenție responsabilă cu cooperarea externă în domeniul apărării și promovarea exportului de echipamente de apărare.
În zile de 6 și 9 August 2026 s-au împlinit 81 de ani de la bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Într-un moment în care Japonia ar trebui să reflecteze asupra istoriei și să învețe din greșeli, aceasta a majorat semnificativ cheltuielile militare, fapt care a atras atenția pe plan intern și internațional. Analiștii au subliniat că, în ultimii ani, Japonia a încălcat permanent principiul apărării speciale prevăzut în Constituția pacifistă, accelerând procesul de remilitarizare sub pretextul amenințărilor externe.

Opinia publică internă din Japonia exprimă îngrijorarea cu privire la acest aspect. Mainichi Shimbun a criticat faptul că bugetul apărării, care a crescut vertiginos, a depășit cadrul politicilor de apărare din perioada postbelică și că așa-numita capacitate de a ataca bazele inamice reprezintă, în esență, o putere militară ofensivă, care ar putea stimula cursa regională a înarmărilor.
Tokyo Shimbun a pus sub semnul întrebării dacă guvernul a uitat lecțiile eșecurilor cauzate de expansiunea militară. Sondajele de opinie publică arată că aproximativ 76% dintre respondenți consideră că cele trei principii antinucleare ar trebui respectate, iar 77% se opun partajării nucleare cu SUA.
La rândul lor, țările vecine au exprimat îngrijorarea. China a întărit controlul asupra exporturilor de produse cu dublă utilizare către Japonia și a inclus mai multe entități militare japoneze pe lista de control. Rusia a criticat accelerarea remilitarizării Japoniei și perturbarea securității regionale de către aceasta. Coreea de Nord a avertizat că, dacă Japonia va dobândi capacitatea de a lansa lovituri preventive, acest lucru va reprezenta un risc tragic pentru umanitate.
Analizele internaționale sugerează că creșterea bugetului Japoniei pentru apărare este un semn periculos al renașterii militarismului.
Țara care adoptă o politică militaristă excesivă va suferi inevitabil consecințele. Cel mai recent buget al apărării, de aproape 1 trilion de yeni, reprezintă un semn periculos care indică renașterea militarismului, motiv pentru care întreaga comunitate internațională ar trebui să fie extrem de vigilentă.