Fetele sunt în număr mai mare decât băieții victime ale abuzului sexual.
Salvați Copiii România lansează proiectul B-FRAME, care își propune determinarea autorităților locale de a înființa nouă centre Barnahus destinate protecției copiilor victime ale abuzurilor fizice și sexuale în timpul procedurilor judiciare
- În 2025, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au înregistrat 20.403 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor.
- Pentru abuzul sexual, datele aferente anului 2025 indică 1.712 cazuri, dintre care 1.536 cu victime fete și 176 cu victime băieți. Disproporția se menține de la an la an.
- De-a lungul anului 2025, linia de raportare Esc_ABUZ a înregistrat peste 50.000 de sesizări privind materiale de abuz sexual asupra copiilor, față de 19.369 în anul 2024.
Organizația Salvați Copiii România, împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 București și cu Centrul de Politici „Hope For Children” CRC din Cipru, lansează proiectul „Barnahus-FRAME: Promovarea unor medii reziliente și multidisciplinare” (B-FRAME), finanțat prin programul Uniunii Europene „Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori” (CERV). Pe parcursul a doi ani, proiectul va pregăti înființarea de către autoritățile locale a nouă centre de tip Barnahus în nouă județe, va implica peste 340 de profesioniști în activități de consolidare a capacității, dintre care cel puțin 180 în programul de formare, și va elabora două propuneri legislative pentru includerea în procedura judiciară a modelului Barnahus.
Situația actuală privind abuzurile asupra copiilor în România
În 2025, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au înregistrat 20.403 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor. 16.939 dintre ele s-au produs în familie și 970 în unități de învățământ.
Pentru abuzul sexual, datele aferente anului 2025, transmise de ANPDCA, indică 1.712 cazuri, dintre care 1.536 cu victime fete și 176 cu victime băieți. Disproporția se menține de la an la an. Ce nu ține pasul este răspunsul penal: din cele 1.712 cazuri de abuz și exploatare sexuală înregistrate în 2025, urmărirea penală împotriva agresorului a fost începută în 1.127.
Cifrele acestea măsoară ce ajunge la autorități. Distanța față de fenomenul real se poate estima dacă luăm în considerare alte cercetări pe tema cifrei negre a abuzului asupra copiilor, care au relevat, de exemplu într-o analiză publicată în prestigioasa revistă științifică Child Maltreatment, o prevalență a abuzului sexual în copilărie de 127 de cazuri la 1.000 de persoane în studiile bazate pe autoraportarea din partea victimelor, față de doar 4 la 1.000 în cele bazate pe raportări oficiale ale instituțiilor specializate în protecția drepturilor copilului (precum ANPDCA). Astfel, pentru fiecare copil abuzat sexual care ajunge în evidențele autorităților, alți aproximativ treizeci rămân în afara lor și, odată cu asta, în afara oricărei intervenții a sistemului de protecție.
Raportat la România, această enormă diferența ne arată că vorbim despre o situație incomparabil mai gravă, de cel puțin 50.000 de copii pe an care suferă o formă de abuz sau exploatare sexuală și care nu sunt identificați de serviciile sociale ori de organele de ordine. Dintre copiii chestionați în cercetarea Salvați Copiii, aproape unul din trei copii (29%) a primit online imagini sau mesaje cu conținut sexual explicit, iar unuia din cinci i s-a cerut să trimită fotografii ori filmări explicite. Iar de-a lungul anului 2025, linia de raportare Esc_ABUZ a înregistrat peste 50.000 de sesizări privind materiale de abuz sexual asupra copiilor, față de 19.369 în tot anul 2024. 84% dintre materialele raportate fuseseră produse chiar de copii, sub constrângere, amenințare sau manipulare emoțională.
Centrul pilot din București și modelul Barnahus, singurul în măsură să protejeze drepturile copiilor aflați în proceduri judiciare ca victime ale abuzurilor grave
În 2022, Organizația Salvați Copiii a deschis, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, primul centru pilot de tip Barnahus din România. De la deschidere și până în prezent, 165 de copii victime ale abuzului sexual și ale violenței fizice grave au primit acolo servicii integrate: evaluare și consiliere psihologică, audiere în scop judiciar, servicii sociale și examinare medicală generală.
„Prin acest proiect, transformăm un model pilot de succes într-o realitate accesibilă copiilor din întreaga țară. În loc ca un copil victimă să fie purtat între secții de poliție, spitale și instanțe, Barnahus aduce toți specialiștii în jurul copilului, oferindu-i protecție și justiție fără a-i adânci trauma”. Barnahus oferă copiilor victime ale violenței acces la servicii integrate, într-un mediu sigur, prietenos și centrat pe nevoile lor.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii.
Barnahus reunește sub același acoperiș asistența socială, ancheta penală, examinarea medicală și sprijinul terapeutic, într-un spațiu amenajat pentru copii. Modelul recunoscut la nivel internațional a fost creat în Islanda în 1998 și se adresează copiilor victime ale abuzului sexual și ale violenței domestice, precum și copiilor martori la fapte grave de violență. În august 2026, rețeaua Barnahus reunea 58 de organizații membre din 32 de țări, printre care se numără și Barnahus România.
B-FRAME preia experiența centrului din București și pregătește înființarea a nouă centre de acest tip în țara noastră. Obiectivele proiectului sunt următoarele:
- Extinderea rețelei naționale. Asistență tehnică la nivel național pentru autoritățile locale pentru a înființa cel puțin nouă centre Barnahus, ceea ce presupune alegerea și amenajarea spațiului, protocoalele de colaborare între direcția de protecție a copilului, inspectoratul de poliție, parchet și spital, planificarea personalului și a bugetului. Fiecare centru va funcționa după proceduri validate științific puse la dispoziție de Salvați Copiii și DGASPC Sector 6 București.
- Consolidarea capacității profesionale. Peste 340 de asistenți sociali, polițiști, procurori, judecători, medici și psihologi vor fi implicați în activitățile de consolidare a capacității, dintre care cel puțin 180 în programul de formare propriu-zis. Acesta este construit în jurul Protocolului NICHD de audiere a copiilor și al practicilor adaptate copiilor (considerat ca fiind cel mai performant în acest moment la nivel global), cu grupuri mixte, în care toate profesiile lucrează împreună.
- Reformă legislativă. Cel puțin două modificări legislative, dintre care una privind recunoașterea interviului înregistrat video în centrele Barnahus ca probă admisibilă în instanță. Măsura aplică principiul audierii unice, pentru a evita retraumatizarea copiilor prin audieri repetate.
- Adaptarea la formele noi de violență. Proceduri operaționale standard elaborate la nivel european și adaptarea modelului la exploatarea sexuală online, inclusiv tehnici de audiere pentru cazurile care implică probe digitale și situații de grooming.
Un copil care a trecut prin violență nu are nevoie de instituții care lucrează una după alta, ci de oameni și profesioniști care lucrează împreună, pentru el. Asta ne-a învățat experiența primului centru-pilot Barnahus din România, deschis în Sectorul 6 în parteneriat cu Organizația Salvați Copiii: atunci când serviciile și instituțiile se așază în jurul copilului, intervenția devine mai sigură, mai coerentă și mai aproape de nevoile lui. B-Frame duce această lecție mai departe și creează cadrul în care instituțiile, profesioniștii și societatea civilă pot lucra împreună, în slujba copilului. După aproape 30 de ani de parteneriat între DGASPC Sector 6 și Salvați Copiii, știm că schimbarea se construiește prin cooperare și încredere. Copilul nu trebuie să învețe cum funcționează sistemul. Sistemul trebuie să învețe să funcționeze împreună pentru copil.” a declarat Gabriela Schmutzer, Director General – DGASPC S6.
Cum funcționează modelul Barnahus
Traseul copilului victimă a abuzului, înainte și după intervenția integrată a echipei multidisciplinare.
Modelul Barnahus, creat în Islanda în 1998, este recunoscut de Comitetul Lanzarote al Consiliului Europei ca bună practică în justiția prietenoasă cu copilul.
Proiectul beneficiază de sprijinul strategic al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și se aliniază strategiilor europene privind drepturile copilului și luptei împotriva abuzului sexual. Estimăm că, în centrele care vor fi înființate, peste 400 de copii victime ale abuzului și exploatării vor beneficia direct de serviciile oferite în noile centre înființate.
Cum contribuie modelul de intervenție Barnahus la protecția copiilor victime ale abuzurilor grave?
Un copil care dezvăluie un abuz sexual parcurge un traseu instituțional fragmentat. Este audiat la poliție, apoi de procuror, evaluat psihologic într-un alt loc și examinat medical într-un spital. Fiecare instituție lucrează după propriile proceduri, iar copilul repovestește agresiunea de fiecare dată, în fața unor persoane pe care nu le cunoaște.
Raportul publicat de Salvați Copiii în februarie 2023, întocmit pe baza a 50 de interviuri de profunzime cu specialiști din poliție, parchete, instanțe, direcții generale de asistență socială și protecția copilului și cabinete de psihologie, a reconstituit acest parcurs. Concluzia centrală privește numărul de repovestiri: interacțiunea copilului cu instituțiile statului „presupune reamintirea de către copil a agresiunilor la care a fost supus de minim șase ori până la finalizarea procesului, însă de cele mai multe ori se ajunge și se depășește numărul de zece reamintiri”.
Fiecare reluare a audierii îl obligă pe copil să retrăiască agresiunea în fața unei persoane necunoscute, iar repetarea acestei expuneri, la luni distanță și fără sprijin terapeutic între etape, produce retraumatizarea copilului, un abuz pe care nu-l mai produce agresorul, ci însăși procedura folosită de sistemul de justiție.
Interesul superior al copilului nu se opune interesului anchetei penale. În audiere, cele două coincid: o relatare obținută prin invitații deschise, într-un cadru în care copilul nu se simte interogat, este în același timp mai puțin traumatizantă și mai solidă ca probă. Barnahus asigură aceste condiții prin standardele sale. În provincia Tarragona din Catalonia (Spania), unde modelul a fost pilotat din 2020, durata procedurilor a scăzut de la 2,98 la 1,27 ani, iar rata de condamnare a fost de 84,5%, față de 77% (oricum mult mai ridicată față de rezultatele din România, conform datelor de mai jos) în teritoriile fără Barnahus. În Islanda, numărul rechizitoriilor s-a triplat după deschiderea primului centru. Comitetul Lanzarote al Consiliului Europei a recunoscut modelul ca bună practică, considerând că statele care dispun de astfel de servicii aplică standardele de justiție prietenoasă cu copilul mai consecvent și mai sistematic decât cele care nu le au.
Ce se întâmplă în absența unui asemenea cadru dezvoltat la nivel național se poate observa, în cazul României, în raportul Inspecției Judiciare (2014-2020), care a denunțat o practică judiciară îngrijorătoare din perspectiva drepturilor copilului. Din cele peste 18.000 de sesizări privind faptele prevăzute de art. 218–222 din Codul penal cu victime minore, înregistrate între 2014 și 2020, 80% s-au soluționat prin clasare sau prin renunțare la urmărirea penală, iar rechizitoriul s-a dispus în 3.496 de cauze, sub 20% din total. Pentru restul dosarelor au fost adoptate soluții de neurmărire penală (2.279) ori de clasare (12.639). Se știe faptul că declarațiile care se modifică de la o audiere la alta sunt valorificate de avocatul agresorului, susținerea acuzării slăbind pe măsură ce dosarul avansează.
„Centrul de Politici CRC «Hope For Children» operează Barnahus în Cipru, în strânsă colaborare cu autoritățile publice relevante, oferind un mediu sigur și prietenos pentru copii, unde copiii victime ale abuzului sau exploatării sexuale pot accesa servicii coordonate sub același acoperiș, inclusiv interviuri medico-legale, examinare medicală, sprijin psihologic și asistență juridică. Prin această abordare multidisciplinară și adaptată la traumă, organizația a dezvoltat o expertiză semnificativă în furnizarea de răspunsuri integrate pentru protecția copilului. Această experiență fundamentează direct contribuția sa la proiectul B-FRAME, sprijinind consolidarea cooperării multiinstituționale și dezvoltarea de sisteme eficiente, centrate pe copil, atât în Cipru cât și în România.” a declarat Dr Emma Mesikämmen, Director of the Research & Development Division „Hope For Children” CRC Policy Center, Cipru.
Despre partenerii proiectului:
Organizația Salvați Copiii România – coordonator al proiectului, cu o experiență de 36 de ani în protecția drepturilor copilului și inițiatoare a primului centru pilot Barnahus din țară.
Direcția Generală de Asistență Socială a Sectorului 6 București – partener responsabil cu implementarea politicilor sociale la nivelul sectorului 6, care; contribuie la programul de formare, la elaborarea manualului de proceduri Barnahus și la analiza juridică pentru propunerile legislative.
Centrul de Politici „Hope For Children” CRC (Cipru) – cea mai mare organizație de protecție a copilului din Cipru, membru fondator al Rețelei Barnahus și operator al Casei Copiilor din Nicosia. Contribuie cu schimb de bună practică, vizite de studiu și expertiză în instituționalizarea modelului.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), instituție centrală în protecția și promovarea drepturilor copilului. Sprijină strategic proiectul și coordonează grupul de lucru pentru propunerile legislative.
