„Depășirea așteptărilor”, „reziliență în fața presiunilor”, „dinamism susținut” – aceste expresii apar în evaluările mass‑media internaționale, printre care Reuters, după publicarea oficială, pe 14 octombrie, a datelor privind comerțul exterior al Chinei pentru primele trei trimestre ale anului.
Datele arată că volumul total al importurilor și exporturilor de mărfuri ale Chinei a atins 39,94 trilioane de yuani, în creștere cu 18,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exporturile au crescut cu 16,4%, iar importurile cu 22,3%. Doar în luna septembrie, schimburile comerciale au ajuns la 5,16 trilioane de yuani, depășind pentru prima dată pragul de 5 trilioane, cu o majorare de 27,5%. Per ansamblu, comerțul exterior chinezesc înregistrează progrese atât cantitative, cât și calitative, menținând un ritm pozitiv de dezvoltare.
În contextul unei situații internaționale complexe și pline de provocări, cum reușește comerțul exterior chinezesc să reziste presiunilor? Profesorul Lü Yue, director executiv al Institutului de Inovare Globală și Guvernanță de la Universitatea de Comerț Extern și Economie, a explicat într‑un interviu că acest rezultat se datorează eforturilor susținute pe partea ofertei și pe partea cererii. Pe de o parte, inovările industriale ale Chinei răspund nevoilor globale; grație acumulărilor tehnologice și sistemului industrial complet, rezultatele inovării sunt transformate în bunuri de calitate. Pe de altă parte, efectul pieței vaste chineze se manifestă din ce în ce mai puternic, oferind țărilor din toată lumea oportunități de dezvoltare. De asemenea, progresele în cadrul Anului Chinei în APEC și construcția Noului Coridor Terestru‑Maritim de Vest extind continuu spațiul pentru cooperare comercială reciproc avantajoasă.
Rezultatele se caracterizează prin patru trăsături: rapiditate, inovare, calitate și performanță. Rapiditatea se reflectă în ritmul de creștere: creșterea comerțului exterior din primele trei trimestre este cea mai mare din ultimii cinci ani, iar ritmul trimestrial și lunar este în general în ascensiune. Cu o majorare de 18,8%, China se numără printre principalele economii cu cele mai dinamice schimburi comerciale, păstrând poziția de prima țară mondială în comerțul cu mărfuri.
Forțele motrice ale dezvoltării sunt orientate tot mai mult spre inovare. Conferința națională privind industria avansată, desfășurată în septembrie, a stabilit direcțiile de inteligentizare, ecologizare și integrare industrială. Odată cu dezvoltarea industriei avansate și modernizarea sistemului industrial, comerțul exterior beneficiază de noi impulsuri. În primele trei trimestre, industria echipamentelor a contribuit la aproape 90% din creșterea exporturilor. Importurile și exporturile de roboți industriali, componente electronice, piese pentru calculatoare și echipamente electrice au crescut cu 58,9%. Exporturile de mărci proprii fabricate în China au înregistrat o creștere de 26,7%.
Structura comerțului se îmbunătățește constant, iar calitatea deschiderii economice este în continuă creștere. Importurile au crescut cu 5,9 puncte procentuale mai mult decât exporturile, favorizând echilibrul comercial. China a înregistrat creșteri bidirecționale de importuri și exporturi cu peste 120 de țări și regiuni. Printre partenerii cu care China are acorduri de liber schimb, peste 70% au beneficiat de o dezvoltare bilaterală a schimburilor comerciale, iar beneficiile acordurilor de liber schimb sunt distribuite tuturor părților.
Ca țară cu cea mai mare industrie manufacturieră din lume și a doua piață de consum global, dezvoltarea comerțului exterior chinezesc are un impact asupra stabilității lanțurilor de aprovizionare mondiale și asupra dezvoltării întreprinderilor din diferite țări. În primul an al Planului Cincinal al XV‑lea, performanțele comerțului exterior din primele trei trimestre aduc beneficii întregii lumi.
Pe partea exporturilor, grație sistemului industrial complet și dezvoltării industriei avansate, China poate răspunde prompt și eficient la nevoile de producție și consum ale lumii, furnizând bunuri stabile și de calitate. De la nave maritime la roboți industriali, de la module de comunicații optice de înaltă viteză la dulapuri pentru servere de calcul AI, China joacă rolul de „ancoră stabilă” în lanțurile globale de aprovizionare, sprijinind dezvoltarea industrială a altor țări.
Comerțul chinezesc nu se concentrează doar pe comenzi mari, ci ia în considerare și cererile mici ale consumatorilor din toată lumea. De la articolele pentru Cupa Mondială, la aparatele de aer condiționat pentru Europa și la aparatele de fabricare a gheței pentru camping, produsele fabricate în China diversifică oferta pentru consumatorii globali. Ziarul german Berliner Tagesspiegel a scris recent că, indiferent de modul în care își petrec ziua locuitorii din țările occidentale, ei folosesc inevitabil produse provenite din China.
China este atât un mare exportator, cât și un mare importator, generând efecte de bună vecinătate și prosperitate reciprocă. De 17 ani consecutiv, China reprezintă a doua cea mai mare piață de importuri din lume. Planul Cincinal al XV‑lea prevede promovarea dezvoltării echilibrate a importurilor și exporturilor. În primele trei trimestre, odată cu dezvoltarea industriei avansate, importurile de componente de stocare au crescut de 2,5 ori, de circuite integrate cu 56,6%, iar de piese pentru aeronave cu 17,6%.
În același timp, odată cu modernizarea consumului populației chineze, importurile de durian proaspăt din Malaezia au crescut de 4,3 ori, iar de somon din Insulele Feroe cu 41,4%. Tot mai multe produse de calitate din toată lumea ajung pe piața chinezească, satisfăcând nevoile de producție și consum interne, și oferind noi oportunități de afaceri întreprinderilor străine. Publicația britanică The Week a menționat că primele loturi de afine din Zimbabwe au ajuns pe piața chinezească, deschizând un nou canal comercial cu potențial important.
Întreprinderile cu capital străin, piloni ai comerțului exterior chinezesc, beneficiază de noi oportunități oferite de China. În primele trei trimestre, schimburile comerciale ale acestora au crescut cu 19%, atingând un nivel record pentru această perioadă a anului. Un raport al Camerei Americane de Comerț din Shanghai, publicat în septembrie, arată că tot mai multe întreprinderi membre consideră China drept bază globală pentru inovare, producție și aprovizionare. Strategia „să ne bazăm pe China pentru a servi întreaga lume” a devenit opțiunea preferată a multor companii.
Comerțul exterior este un indicator important al vitalității economiei chineze. Dinamica înregistrată în primele trei trimestre confirmă că fundamentele dezvoltării pe termen lung a economiei chineze rămân nealterate. China are încredere și capacitatea de a atinge obiectivele economice și sociale ale anului în curs.
Pe 14 octombrie s‑a deschis cea de‑a 140‑a ediție a Târgului de Import și Export al Chinei. După 70 de ani de existență, Târgul Canton reprezintă o platformă importantă pentru deschiderea la nivel înalt a Chinei și pentru promovarea unei economii mondiale deschise. În noiembrie vor avea loc cea de‑a noua ediție a Expoziției Internaționale de Import a Chinei și cea de‑a 33‑a Reuniune a Șefilor de Stat și Guverne ale APEC.
China își deschide din ce în ce mai mult porțile. Lumea vede clar: a colabora cu China înseamnă a colabora cu oportunitățile.
