Poliţia a folosit gaze lacrimogene la Paris. Primăria din Limoges, „în mare parte distrusă” de un incendiu
Peste 1.200 de persoane au fost arestate sâmbătă în Franţa, după ce manifestanţii care susţineau elevii de liceu s-au confruntat cu poliţia, unele proteste degenerând ulterior în violenţe, în timpul cărora au fost incendiate clădiri şi jefuite magazine.
Poliţia a folosit gaze lacrimogene în confruntările cu manifestanţii, în condiţiile în care protestelor organizate în întreaga Franţă li s-au alăturat şi alte grupuri nemulţumite de preţurile ridicate şi de deteriorarea sistemului de protecţie socială. conform The Guardian. ”Nu există loc pentru violenţă în Republica noastră”, a afirmat preşedintele Franţei Emmanuel Macron, într-o postare pe X, adăugând că cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi şi magazine, au jefuit chiar şi primăriile vor fi urmăriţi penal şi pedepsiţi.
Sute de mii de participanți. Grupuri violente au atacat clădiri publice
În timp ce sute de mii de persoane au participat paşnic la marşuri organizate în zeci de oraşe, grupuri violente au atacat clădiri publice, magazine de lux şi supermarketuri, precum şi vehicule şi membri ai forţelor de ordine.
Sâmbătă seară, premierul Sébastien Lecornu a anunţat că 1.200 de persoane au fost arestate, iar 150 de poliţişti au fost răniţi.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că manifestaţia oficială a fost deturnată de persoane pe care le-a descris drept „infractori oportunişti care au văzut o ocazie de a jefui şi de a fura” ”Îi vom găsi şi vom lua măsuri ferme împotriva lor”, a dat el asigurări.
El a precizat că autorităţile nu intenţionează să declare starea de urgenţă, dar a adăugat: „Condamn cu cea mai mare fermitate violenţele la care am asistat”.
Primăria din Limoges, distrusă aproape total
În oraşul Limoges, primăria a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat de manifestanţi mascaţi, a declarat pentru AFP cel mai înalt reprezentant al autorităţilor regionale.
„Acoperişul s-a prăbuşit peste etajele inferioare, cu excepţia aripii vestice, iar două treimi din exteriorul clădirii au dispărut deja”, a declarat prefectul Maurice Barate. Acesta a calificat pagubele considerabile provocate clădirii vechi de 143 de ani drept „o catastrofă pentru patrimoniu”.
La Marsilia, manifestanţii au luat cu asalt primăria, lovind uşa de intrare cu bariere de securitate smulse de pe stradă.
Ei au reuşit să pătrundă pentru scurt timp în clădirea municipalităţii, unde unul dintre protestatari a desenat cu spray un „A”, simbolul anarhiei, pe un perete, înainte ca poliţia să îi evacueze.
În zona Pieţei Republicii, din centrul Parisului, un marş paşnic a degenerat în violenţe, poliţia folosind gaze lacrimogene împotriva unor participanţi la revoltă îmbrăcaţi în negru şi mascaţi, care au aruncat artificii şi pietre din pavaj, au atacat o bancă şi au jefuit un magazin de articole sportive.
„Cucerim Bastilia!”, a strigat unul dintre manifestanţi.
Alţii au incendiat tomberoane şi au aruncat petarde în interiorul acestora sau au răsturnat containere pentru reciclarea sticlei, din care au luat sticle pentru a le folosi drept proiectile.
Un camion a fost incendiat, iar flăcările s-au extins la o clădire din apropiere.
De-a lungul bulevardului Magenta, una dintre principalele artere care traversează de la sud la nord zona situată la nord de Piaţa Republicii, zeci de magazine au fost sparte şi jefuite.
Mai multe grupuri au încercat să pătrundă în Galeriile Lafayette, au vandalizat sedii bancare, au devastat un magazin Lacoste şi alte buticuri şi au jefuit un magazin de telefoane mobile.
Locuitorii de pe străzile din apropiere au fost nevoiţi să închidă ferestrele şi uşile, în timp ce nori uriaşi de gaze lacrimogene se ridicau până la nivelul acoperişurilor.
Mobilizarea de sâmbătă a urmat unor apeluri lansate pe reţelele sociale pentru relansarea mişcării vestelor galbene (gilets jaunes), apărută în 2018 ca reacţie la nedreptăţile sociale.
Protestele au început luna trecută în şcolile din suburbiile sărace din nordul Parisului, unde nemulţumirile legate de absenţa profesorilor şi de starea precară a clădirilor şcolare s-au transformat rapid într-o mişcare naţională împotriva inegalităţilor, a finanţării publice insuficiente şi a deteriorării standardelor de viaţă.
Organizatorii protestelor de sâmbătă au făcut apel la profesori şi elevi, muncitori, pensionari şi fermieri să se alăture manifestaţiilor şi să extindă mişcarea.
Confederaţia Generală a Muncii (CGT), unul dintre cele mai mari sindicate din Franţa, a susţinut, de asemenea, protestele, cerând „salarii şi pensii mai mari, preţuri mai mici şi protejarea serviciilor publice care răspund nevoilor populaţiei”.
Aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijoraţi de creşterea costului vieţii şi de inflaţie, potrivit unui sondaj realizat în octombrie pe un eşantion de 2.000 de persoane.
Violenţele au izbucnit în marja marşurilor organizate în capitală şi în alte oraşe, la care, potrivit Ministerului de Interne, au participat 550.000 de persoane.
Sindicatul CGT a estimat însă numărul participanţilor la 800.000.
