Cel mai recent număr (din mai) al revistei de cultură universală ”Constelaţii diamantine”, ce apare lunar, sub egida Ligii Scriitorilor Români, propune, ca de obicei, cititorilor un sumar variat şi atractiv.
În serialul ”Comunicarea cu stările superioare, în poezia lui Ion Pillat”, Ion Popescu-Brădiceni vorbeşte despre dualismul lăuntric al poetului, amintit şi de Tudor Vianu, de tangenţele cu poema esoterică a lui Saint-John Perse, făcând şi o analiză aprofundată a sensurilor filosofice ale operei acestuia. În finalul eseului, autorul aminteşte unele idei/principii care consideră că se desprind din opera lui Ion Pillat: fericirea pierdută, dar care se poate cuceri din nou; setea universală a sufletului omenesc după altă ordine de viaţă; aspiraţia către o stare viitoare transcendentă şi veşnică; reprezentarea începutului lumii ca pe o strânsă vecinătate între cer şi pământ – şi altele.
Mihai Caba aduce în atenţia cititorului personalitatea lui Adi Cusin, văzut ca un poet talentat şi nonconformist, care îşi publica frecvent poeziile în reviste de ţinută, precum Luceafărul, Amfiteatru, Convorbiri literare, Cronica, Ateneu ş.a., intrând ulterior în elita literaturii româneşti.
Sub titlul ”Mihail Sadoveanu – 58 de ani de veşnicie”, Al. Florin Ţene evocă figura marelui romancier, nuvelist, eseist, ziarist şi politician român Mihail Sadoveanu, oferindu-ne o adevărată mini-biografie, cu date amănunţite şi însoţită de episoade, poate, mai puţin cunoscute din viaţa acestuia.
Victor Ravini, pornind de la mitul Cavalerului Trac (sărbătorit la 23 aprilie), a cărui imagine este reprodusă aidoma în icoana Sfântului Gheorghe, arată, între altele, că basmele româneşti pot fi cea mai veche mitologie păstrată şi încă nestudiată cu metode adecvate.
Doina Drăguţ face o prezentare amplă a revistei de ştiinţă şi cultură ”Limba română”, fondată în primăvara anului 1991, la Chişinău, de un grup de intelectuali moldoveni şi editată în prezent sub auspiciile Academiei Române. Ne sunt prezentate principalele titluri din sumar, atractive şi de înaltă ţinută, sintetizându-ni-se esenţa publicaţiei prin următoarele: ”Elegantă şi sobră, în format de carte, revista „Limba Română”, de un nivel calitativ înalt, excelând prin valoarea materialelor publicate, acoperă toate speciile importante ale filologiei româneşti, de la istoria limbii şi dialectologie, la gramatică, lexicologie şi teoria comunicării, până la eseuri şi cronici literare, cronici plastice, proză, poezie etc”.
Janet Nică semnează două eseuri (”Pansamente pe rănile fiinţei” şi ”Ingenioasa cale de mijloc”) care aduc în prim-plan teme precum utopiile cele mai cunoscute şi sentimentul prieteniei.
”Marile religii şi orizontul lor escatologic” este titlul materialului semnat de Iulian Chivu, care propune cititorului avizat o analiză de specialitate despre fiinţă şi transcendent.
Livia Ciupercă propune o evocare a lui Marin Preda, sub titlul ”Revenind în satul Moromeţilor”, prezentând volumul ”Moromeţii. Ultimul capitol”, semnat de Sorin Preda, fiul lui Alexandru Preda (fratele marelui scriitor de la Siliştea-Gumeşti), amintind că esenţa Moromeţilor lui Marin Preda este constituită de muncă, familie, dramatismul vieţii.
Mai semnează Vavila Popovici, Dragoş Niculescu, George Petrovai, Gelu Dragoş, Andrei Potcoavă, Ion N. Oprea, Tudor Nedelcea, Florian Copcea, Daniel Marian, Domniţa Neaga, Ioan Hada, Costel Avrămescu, Galina Martea, Liliana Popa, Silviu D. Popescu, Maria Sturdza-Clopotaru, Mircea Ştefănescu, Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Constantin Manea, Gheorghe Chirilă, Philip Tudora.
