Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Ema, un film bulversant, care alunecă în dramă erotică
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Ema, un film bulversant, care alunecă în dramă erotică

Mihai Gîndu
Autor
Mihai Gîndu
Publicat 27 mai 2020
Distribuie
foto: cinemagia

Ce ne mai poate surprinde în cinematografia modernă, după ce aproape totul a fost încercat? Pablo Larraín, fără a deveni un iconoclast, reuşeşte o producţie antrenantă şi destul de originală cu Ema (2019), film disponibil pe platforma de streaming Mubi.

Un semafor în flăcări. O stradă pustie şi o atmosferă care amintesc de scena cu oraşul gol din Abre los Ojos – iată cadrul de debut ales de regizorul chilian Pablo Larraín, deşi este, în mod sigur, singura asemănare dintre cele două filme.

Ema (Mariana di Girólamo, care face un rol convingător) este o tânără dansatoare, preocupată de custodia copilului său, în vârstă de 10 ani, pe care îşi reproşează că l-a abandonat.

Pe ringul de dans, se pierde într-o mulţime de siluete aflate în clarobscur, ceea ce poate fi interpretat şi ca semn al devoţiunii profesionale, dar şi un simbol al depersonalizării – o tară atât de răspândită în societatea contemporană, din păcate.

Privind mai cu atenţie scena, îi putem da şi o interpretare pozitivă: căutarea armoniei universale, pe care toţi o experimentăm, într-un fel sau altul.

Impulsivă şi temperamentală, fata pare a se afla în căutarea unui echilibru, a unui acord cu sine însăşi şi cu lumea.

Se decide să doneze sânge pentru sora sa, aflată în mare suferinţă după ce fusese arsă într-un incendiu provocat de fiul adoptiv al Emei.

Mesajul ministrului Culturii cu ocazia Zilei Minorităților Naționale
18 decembrie 2021

Scenele de dans sunt provocatoare, unele personaje par antisociale, dar filmul nu alunecă înspre o morbiditate extremă (ca în Climax, de Gaspar Noé, de exemplu, film cu care are totuşi unele tangenţe).

Desigur, modul în care ea şi partenerul său aruncă vina unul pe celălalt în privinţa lucrurilor care au mers rău pentru băiat (Polo) nu este ceva care să aducă originalitate, în schimb se poate spune că are o tuşă de realism, fiindcă astfel de situaţii sunt foarte des întâlnite în realitate. Felul în care soţul, Gastón (interpretat de Gael Garcia Bernal), îi reproşează tinerei dansatoare că şi-a exhibat sexualitatea în faţa fiului minor pare mai curând o armă cu care vrea să-i dea lovitura de graţie şi un posibil complex de tip freudian decât o realitate crudă şi o acţiune intenţionată a acesteia.

Dialogurile dintre cei doi oscilează între reproşuri amare şi dorinţă de reconciliere, ceea ce face ca relaţia lor să fie una confuză.

Filmul are un potenţial care ar fi putut fi mai bine explotatat artistic decât redarea la infinit a unor dialoguri în care fiecare jigneşte pe fiecare (inclusiv Marcela, femeia care avusese şi ea grijă de copil).

Icoană pe glajă, Sfântul Haralambie pe tron, legând ciuma, ramă pictată, atelier transilvănean, prima jumătate a sec. XIX, piesă rară, provine din colecția familiei ieșene Leon Sculy Logotheti
O icoană a Sfântului Haralambie, Salvatorul Bucureștiului, la licitație
8 aprilie 2020

De notat şi scena în care Ema se leagănă în carusel, poate în căutarea propriei copilării pierdute. Ulterior, cea a incendierii maşinii este la antipod, ne arată o adultă în război cu lumea şi este chiar impresionantă.

- Publicitate -

Puţin superficial ca intrigă, dar original şi cu contraste bine redate

Un film realist, o dramă petrecută în Chile – se ştie că sud-americanii sunt temperamentali, violenţi şi plini de pasiune, la fel sunt şi personajele lui Larraín. Ema şi ”gaşca” sa de fete par nişte hoinare certate cu legea, crescute după regulile străzii, aşa cum de pildă se pot găsi în favelele braziliene.

Ema este într-un fel perversă şi, după cum spune, ”diabolică”, vorbeşte liber despre sex şi ştie să seducă atât bărbaţi, cât şi femei. Ceva anormal, poate, pentru lumea noastră, dar aproape firesc pentru mediul în care a crescut. Pablo Larraín pune camera fără menajamente asupra acestei lumi care ne oferă conflicte, rivalităţi, sex, băutură, angoase. Personajele sale debordează de viaţă – aşa cum o înţeleg ele, trăită la maximum.

Între dans, ritmurile aproape tribale, plăcere, sex şi dorinţă de viaţă există o legătură nevăzută, pe care fetele din trupa Emei o descoperă instinctiv, deşi nu aveau o filosofie profundă de viaţă aşa cum încerca să demonstreze că are soţul Emei.

Iar incendierea pare, ca şi în Burning al lui Chang-dong Lee, un fel de act de afirmare a supremaţiei, un ritual prin care cel care îl execută încearcă să arate că deţine controlul asupra a tot.

Finalul mi se pare exagerat, adică totul curge în sensul unei reconcilieri pentru ”happy-end”-ul cerut de public, personajele se (re)intersectează neverosimil, micuţul Polo apare, mai cuminte ca niciodată, exact atunci ”când era nevoie de el” ş.a.m.d.

În câteva cuvinte, pelicula lui Larraín este relativ superficială în mai multe aspecte, inclusiv intriga, dar merită totuşi văzută pentru realizarea originală, muzica excelentă şi redarea unor contraste – poate că ar fi fost mai inspirată o atenţie în plus acordată cadrelor din natură, care nu lipsesc, dar sunt secundare.

antonia pup
Elevii propun cinci măsuri de recuperare a cursurilor suspendate de Coronavirus
16 martie 2020

Pablo Larraín a câştigat cu ”Ema” Premiul Unimed (Veneţia, 2019) şi Premiul Art Cinema Network of Slovenia, la Festivalul Internaţional de film din Ljubljana, în acelaşi an, iar Nicolas Jaar, premiul pentru cea mai bună coloană sonoră la Festivalul de Film de la Miami (2020). Filmul a mai fost nominalizat la Premiul Leul de Aur şi Premiul Queer Lion la Festivalul de la Veneţia, în 2019.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Dobânzile sunt mai mici
Articolul următor Reuniune extraordinară a Parlamentului European consacrată dezbaterii planului de redresare a Europei și a bugetului plurianual al UE
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Ziua națională împotriva traficului ilicit de mărfuri, un apel la acțiune pentru protejarea economiei și a siguranței publice
Actualitate
Ilie Bolojan, după ședința din partid: „Decizia PNL e să nu mai facă o Coaliție cu PSD”
Politic
 „Lista ocupațiilor deficitare” limitează dreptul de a încadra în muncă angajați străini
HR

RSS Știri Financiare

  • Cât costă prevenția medicală în 2026? Analizele și investigațiile de bază pot ajunge și la 6.000 de lei
  • Furnizorii români, exporturi de aproape 80 milioane euro în 2025 prin intermediul Lidl
  • Tavex a vândut aproape 500 kilograme de aur pe plan local în 2025
  • Platforma europeană de investiții pentru proiecte imobiliare InRento se lansează în România
Cultură și Educație

Romanul „Gânditorul” de Al Florin Tene, o meditație asupra condiției umane între memorie, filosofie și identitate colectivă

14 minute
Cultură și Educație

Regulile pe care trebuie să le respecte școlile pentru accesarea și utilizarea banilor din PNRR ca să combată abandonul școlar

6 minute
Cultură și Educație

Ministerul Educației a prezentat metodologia de acordare a  burselor în anul școlar 2024-2025

2 minute
Cultură și Educație

Omar Khayyam – un geniu al Orientului medieval

9 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?