Uniunea Europeană refuză să-l recunoască pe Aleksandr Lukașenko președinte al Belarus, invocând „lipsa de legitimitate democratică” și intenția UE de a-și „reexamina relațiile cu Minskul”, a anunțat joi șeful diplomației europene, Josep Borrell.
„Alegerile din 9 august nu au fost nici libere, nici echitabile… UE nu recunoaște rezultatele falsificate ale scrutinului și, în consecință, așa-zisa «prestare a jurământului» din 23 septembrie și noul mandat pe care și-l reclamă Lukașenko nu au nicio legitimitate democratică”, a subliniat Josep Borrell într-un comunicat.
Așa cum s-a anunțat, în ciuda manifestațiilor masive contestând valabilitatea rezultatelor scrutinului de la 9 august, Lukașenko a depus miercuri jurământul de nou președinte al Belarus, în cadrul unei ceremonii secrete și bine păzite. Anunțul oficial referitor la acest eveniment a provocat din nou o uriașă manifestație de protest la Minsk, reprimată de forțele de ordine cu o violență rar întâlnită, cu tunuri cu apă și zeci de noi arestări.
„Reafirmăm”, a spus Josep Borrell în comunicatul său de joi, „că așteptăm din partea autorităților din Belarus să se abțină de la represiuni și violenţe suplimentare împotriva poporului belarus și să-i elibereze imediat și necondiționat pe toți cei care au fost arestați”. „Prestarea jurământului”, a mai spus el, „contrazice direct voința unei largi părți a populației Belarus – exprimată cu prilejul a numeroase manifestații – și agravează criza politică din această țară… Dată fiind situația actuală, Uniunea își reexaminează relațiile cu Belarus”, a conchis șeful diplomației europene.
Sancțiuni în pregătire
Uniunea Europeană a pregătit sancțiuni contra unui număr de circa 40 de persoane considerate răspunzătoare de represiunile de o rară violență împotriva populației din capitală și alte orașe din Belarus,care cere plecarea lui Lukașenko de la președinția țării. Așa cum se știe, din lipsă de unanimitate, miniștrii de Externe ai țărilor UE nu au putut adopta sancțiunile, Ciprul cerând ca sancțiuni similare să fie decise și împotriva Turciei pentru a o determina să înceteze forajele gaziere în zone economice din Mediterana orientală aflate sub suveranitatea sa și a Greciei. Alte două state, Suedia și Finlanda, refuză sancționarea lui Lukașenko fără inițierea în prealabil a unei misiuni de mediere a OSCE. Toate aceste probleme urmează însă să fie decise la un summit european care acum urmează să aibă loc la 1 și 2 octombrie, la Bruxelles.
Asa se-ntampla cand te iei in colt cu mai-marii lumii / de la Est la Vest . Fix la fel facu si al nostru „Geniul Carpatilor” si la fel o zbarci . Ei se vedeau Dumnezei, dar nu erau decat „hainele imparatului” … cocotati pe unde nu le era locul / pen’ca mintea le era de licurici .
Bataile pe care le primesc manifestantii din Bielarus de la militie si jandarmerie sunt aceleasi cu cele primite de manifestanti in Uniunea Sovietica Europeana la Paris de Vestele Galbene, la Berlin sau la Bucuresti pe 10 august sau 13-14 iunie 1990
Acum 1 an UE si SUA au ‘recunoscut’ drept presedinte al Venezuelei un neica nimeni care s-a autointitulat presedinte fara sa castige alegerile.
S-a ales praful de respectivul, iar azi tot presedintele ales, Maduro, e la putere acolo.
Nu prea inteleg de ce e nevoie ca UE sa recunoasca rezultatul unor lupte politice interne din alta tara, acum fiind vorba de Belarus…
DE CE E DERANJATA SAU SOCATA OARE UE ? MILITIILE LU LUKASENKO BAT MANIFESTANTII CA JANDARMII LU MACROU LA PARIS, AI LUI MERTL LA BERLIN SI AI pesedeului LA BUCURESTI PE 10 AUCUST. CARE E DEOSEBIREA ?
Amestecul în treburile interne ale republicii Belarus sunt inadmisibile.
Un teritoriu disputat încă din secolul V între Polonia, Ucraina și Rusia. Acum populația este rusofona 90%.