Studiu Reveal Marketing Research
- Potrivit unui studiu recent, 16% dintre români declară că și-au dublat consumul de pește în ultimii cinci ani, iar 9% l-au triplat
- Circa 20% dintre familiile moderne consumă de două ori mai mult pește decât în 2015
- Doar 5% dintre români consumă în prezent numai pește și niciun alt tip de carne
Interesul românilor pentru carnea de pește și produsele derivate din pește a sporit în ultimii cinci ani, iar 25% consumă mai mult în prezent, relevă o cercetare de piață derulată de Reveal Marketing Research în parteneriat cu Alfredo Seafood, în noiembrie. În ultimii cinci ani, peștele a devenit un aliment mai popular în România, 16% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului declarând că și-au dublat consumul în această perioadă. Un procent de 9% dintre respondenți mănâncă chiar de trei ori mai mult pește decât în 2015, iar 5% au adoptat o dietă care nu include niciun alt tip de carne, în afară de pește. Reprezentanții Alfredo Seafood sunt de părere că piața cărnii de pește va continua să crească, în ciuda ritmului mai lent din ultimii doi ani și a impactului negativ cauzat de pandemie. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1015 persoane cu vârste de peste 18 ani, reprezentativ la nivel urban și rural.
În prezent, România se plasează în continuare în coada clasamentului țărilor din UE, din punct de vedere al cantității de carne de pește consumată anual, cu 8 kg/capita/an, în creștere față de 2015, când se înregistrau 6 kg/capita. Evoluția lentă este oglindită și de concluziile cercetării, potrivit cărora 45% dintre români estimează că nu și-au modificat în niciun fel consumul de pește. Cel mai bine ancorați în obiceiurile de consum de acum cinci ani s-au dovedit a fi bărbații, într-un procent de 52%, și familiile tradiționale, cu 49%.
“Piața crește încet, dar din fericire este pe o curbă ascendentă, determinată de conștientizarea beneficiilor peștelui pentru o viață sănătoasă. Oamenii au început să se documenteze mai mult, să-i asculte pe nutriționiști, să fie mai preocupați de o dietă echilibrată. Este o tendință globală, care își face loc și la noi, chiar dacă mai lent. Românii învață să prepare și acasă felurile gustoase de mâncare pe care le-au gustat în timpul vacanțelor peste hotare, iar acum, în perioada pandemiei, încearcă să suplinească lipsa ieșirilor la restaurant. În continuare, mai este mult loc de creștere pe piața autohtonă, ca să ajungem la nivelul altor țări europene. Există o categorie de persoane care sunt încă ancorate în obiceiurile vechi și care evită carnea de pește pentru că li se pare dificil de pregătit, dar ne străduim să schimbăm aceste preconcepții”, a punctat Mihai Cristian Dărmănescu, fondatorul Alfredo Seafood.
Potrivit datelor revelate de cercetare, o diferență în sens pozitiv se evidențiază în rândul familiilor moderne, care într-o proporție de 20% afirmă că în prezent consumă de două ori mai mult pește decât acum cinci ani, în timp ce 12% spun că acum consumă de trei ori mai mult pește decât acum 5 ani. Așadar, se observă o tendință a celor cu venituri mai ridicate de a consuma mai frecvent pește.
Femeile afirmă că în prezent consumă mai mult pește, 19% dintre acestea declarând că în 2020 au consumat de două ori mai mult pește comparativ cu 2015, iar 11% dintre ele mănâncă de trei ori mai mult pește în prezent decât acum cinci ani.
Din categoria celor care în ultimii cinci ani au ales o dietă în care singura carne prezentă este cea de pește, cea mai mare pondere este reprezentată de persoanele mature și celibatare, 11%.
Beneficiile cărnii de pește sunt recunoscute de numeroase studii internaționale, care arată inclusiv că acizii grași esențiali Omega 3 și vitamina D întăresc imunitatea organismului în fața bolilor. Cu toate acestea, 24% dintre persoanele chestionate spun că în prezent mănâncă mai puține produse de proveniență piscicolă decât în 2015. Dintre aceștia, 34% fac parte din segmentul milenialilor celibatari, iar 30% sunt persoane mature fără parteneri.
Respondenții au fost împărțiți în mai multe categorii, în funcție de vârstă, statut familial sau relațional, copii, studii și venituri, după cum urmează: (1) 10% dintre respondenți sunt mileniali (18 – 30 ani) fără parteneri; (2) 12% sunt tineri profesioniști (25 – 35 ani) fără copii, cu educație superioară și venituri medii și mari; (3) 28% reprezintă familiile moderne (25 – 44 ani) cu copii până în 14 ani, studii medii sau superioare și venituri medii-mari; (5) 22% constituie familii tradiționale (30 – 54 ani), care au copii sub 18 ani, studii primare și medii și venituri mici sau medii; (6) 9% sunt persoane mature (35 – 55 ani) și fără partener, eterogene ca nivel de educație și venit; și (7) 19% sunt seniori pensionari (peste 55 ani), căsătoriți, care au copii independenți și care nu mai locuiesc cu ei și au venituri și niveluri de educație diverse.
