Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: “Noroc bun!”, ne revedem peste trei luni
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Featured

“Noroc bun!”, ne revedem peste trei luni

Ștefan Rădeanu
Autor
Ștefan Rădeanu
Publicat 22 februarie 2021
Distribuie
foto: romania-actualitati.ro

Cam acesta este mesajul transmis minerilor protestatari. S-a găsit soluția temporară pentru achitarea unei părți din salariile restante. Este bine că guvernul s-a mișcat repede în intenția de a detensiona situația de la Complexul Energetic Hunedoara. Ieri, în Comisia de Dialog Social de la Ministerul Muncii a fost avizată favorabil Hotărârea Guvernului pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1850/2006. “Prin Proiectul de act normativ se dispune și modificarea Anexei nr. 1 la normele metodologice (pe care o prezentăm în facsimil), în sensul eliminării, dintre documentele prevăzute în Cererea pentru stabilirea cuantumului și plata creanțelor ce se suportă din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, a copiei de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus măsura ridicării parțiale sau totale a dreptului de administrare a angajatorului în stare de insolvență”- se arată în Nota de fundamentare a amintitei Hotărâri de guvern. Acest act normativ se aplică tuturor societăților comerciale aflate în dificultate financiară și face referire la drepturile salariale pe o perioadă de trei luni. Societățile din minerit se încadrează și ele precum Complexul Energetic Hunedoara. Astfel se mai pot calma spiritele încinse. Oare? Este vorba de trei luni, nu de viitor, lucru care contează. Restul nu reprezintă altceva decât un pansament temporar care nu poate vindeca o infecție veche, mult prea veche, care a “erupt “ virulent de câteva ori. Au fost pansamente peste pansamente și acelea schimbate cu mare întârziere. Guvernul nu se așteaptă la o escaladare a situației, dar oferă doar calmante locale. “Sunt foarte mulți politicieni care profită, așa cum au profitat și alți politicieni, tot din aceeași categorie în ultimii ani de pe urma acestei categorii sociale. Țineți minte ce s-a întâmplat în anii ’90. Eu vreau să spun atât românilor și bucureștenilor – că nu voi permite niciodată, în România, în mandatul meu, ce s-a întâmplat în mandatele lui Iliescu și al altor socialiști. Nicio mineriadă nu se va întâmpla în acest mandat”, a declarat primul ministru Florin Cîțu, preluat de B1 TV. Mult mai realist și mai pragmatic este ministrul Energiei, Virgil Popescu, care afirmă, citat de presă, că este nevoie de o soluție pe termen lung pentru Complexul Energetic Hunedoara, aflat în insolvenţă din anul 2019 și care are, pe lângă datorii mari către terți, de returnat și un ajutor de stat despre care organismele europene a constatat că au fost acordat ilegal. Totodată, ministrul a dat asigurări că minerii își vor primi salariile restante mai devreme de 26 februarie. Așa și este. Sunt rezolvate 3 luni dar, în viitor, ce se întâmplă? Este nevoie de o soluție pe termen lung, cum puncta ministrul. Care este? Nu avem aceste date. Probabil că există și nu se știe nimic despre un plan real de restructurare și de eficientizare a sectorului minier. Aici este marea problemă și ea trebuie tratată cu celeritate. Altfel, ajungem de unde am plecat. Din 1990 și până în prezent nu s-a făcut nimic, aproape nimic. Mă înșel? Nu cred. Să ne gândim la rezultatele studiilor făcute de profesioniști, nu de politicieni (o expresie apreciată de primul-ministru). În 1990 erau 54.000 de angajați în sectorul minier, iar în 1997, la momentul începerii disponibilizărilor erau 45.000, dintre care 20.000 au fost disponibilizați în același an. Și? Au fost „disponibilizări cu dar”, nu a fost o reformă. Minerii au primit plăţi compensatorii, bani care s-au risipit rapid pe nimicuri casnice. Bani care s-au cheltuit pe apa sâmbetei. Reconversia profesională, atragerea de investiții care să absoarbă forța de muncă disponibilizată sunt doar povești post-decembriste. Celebra „Pace de la Cozia” făcută cu minerii aflați în marș forțat spre București și promisiunile făcute atunci au intrat doar în istorie și nu în cotidian. Nici măcar nu a fost o reformă lentă. Au fost bani aruncați pe fereastră prin mărirea salariilor, scăderea săptămânii și a orelor de lucru pe fondul unei prăbușiri abrupte a producției de cărbune. Doar s-au mărit costurile economice și sociale. Sunt lucruri prea bine cunoscute, vinovate fiind toate guvernele care au ocupat fotoliile Palatului Victoria, nu doar actualul executiv Acum revine pe tapet costul „restructurărilor” din minerit și trebuie găsită o soluție care trebuie explicată, în primul rând, și aplicată coerent. Este simplu să demolezi ceva din temelii dacă nu ai un plan coerent de reconstrucție pe o arhitectură sustenabilă care să aducă beneficii sociale și bugetare. Nu poți condamna protestatarii de azi pentru că își cer drepturile legale câștigate și regăsite în contractele de muncă. Acum este o problemă guvernamentală. Are executivul soluții? Dacă da, să le prezinte. În rest, nu trebuie să ne speriem că vor veni iar minerii la București să „planteze panseluțe” la Universitate. Repet, protestatarii vor soluții pe termen lung, invocate chiar de ministrul Virgil Popescu, și nu se mulțumesc cu „pansamente”- bine că s-au găsit și ele. Restul sunt povești televizate. Unele picante…

.

FACSIMIL

Ce trebuie sa completeze angajatorul

Anexa nr.1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1850/2006

Către,

Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă

Ministerul Muncii nu intenţionează să crească vârsta de pensionare
25 mai 2021

a judeţului _________ / municipiului Bucureşti

CERERE

pentru stabilirea cuantumului şi plata creanţelor

ce se suportă din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Deficitul comercial a crescut cu 3,8 miliarde euro
9 noiembrie 2021

În temeiul prevederilor art.19 alin._____ din Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare lege, persoana fizică / persoana juridică / dl.(dna). / organizaţia _____________________________, cu sediul / domiciliul / reşedinţa în ____________________, str.____________________, nr._____, bl._____, sc._____, et._____, ap._____, judeţul /sectorul ____________________, în calitate de administrator / lichidator / salariat(ă) / reprezentant al salariaţilor angajatorului în stare de insolvenţă ____________________ cu sediul / domiciliul / reşedinţa în ____________________, str.____________________, nr._____, bloc _____, sc._____, et._____, ap._____, judeţul / sectorul _____, vă solicit să procedaţi la stabilirea cuantumului şi la plata creanţelor ce se suportă din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

- Publicitate -

Anexăm prezentei cereri următoarele documente:*)

  • copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii de insolvenţă;
  • copie de pe hotărârea prevăzută la art.20 alin.(2) din lege;
  • copie de pe notificarea adresată administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru plata creanţelor salariale;
  • situaţia creanţelor salariale aferente perioadelor prevăzute la art.13 alin.(1) lit.b) şi/sau art.15 din lege, întocmită de administrator sau lichidator;
  • copii de pe pontajele care atestă prestarea muncii de către salariaţi în perioadele prevăzute la art.13 alin.(1) lit.b) şi/sau art.15 din lege;
  • copii de pe statele de plată care atestă existenţa creanţelor salariale aferente perioadelor prevăzute la art.13 alin.(1) lit.b) şi/sau art.15 din lege;
  • copie de pe contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul angajatorului în stare de insolvenţă;
  • copii de pe contractele individuale de muncă ale salariaţilor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale;
  • copii de pe certificatele medicale pe baza cărora se acordă, potrivit legii, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
  • copii de pe procesele-verbale de cercetare a accidentelor de muncă, întocmite, potrivit legii, de autoritatea competentă;
  • copii de pe formularele de declarare finală a bolilor profesionale, întocmite, potrivit legii, de autoritatea competentă;
  • copii de pe fişele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat în perioadele prevăzute la art.13 alin.(1) lit.b) şi/sau art.15 din lege.

Data Semnătura solicitantului,

*) Se bifează cu “x” căsuţele corespunzătoare documentelor anexate de solicitant.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior mobilier-modern-dormitor-min Mobilează-ţi casa în acord cu cele mai noi tendinţe
Articolul următor Aleksandar Vucic: China este un „adevărat prieten” al Serbiei
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO, Vicepreședinte UGIR: Firmele de construcții fără planuri de decarbonizare și practici sustenabile riscă excluderea din proiecte
Actualitate Construcții
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) a avut o întâlnire cu reprezentantul TikTok pe România, Ungaria și regiunea Balcanilor
Actualitate
IMM România avertizează: consumul a scăzut cu peste 25% la începutul anului, semnal de alarmă pentru economia reală
Economie

RSS Știri Financiare

  • Decathlon va deschide un magazin de peste 1.000 metri pătrați în Plaza România 
  • 8 din 10 români sunt mai atenți la preț în acest an când fac cumpărături online
  • Odometrul modelelor Ford Tourneo din România a fost dat înapoi cu 327.000 kilometri
  • Peste 4,6 milioane metri pătrați de spații au fost certificați în 2025
Featured

Impozitul progresiv și impozitarea angajaților vs impozitarea capitalului

6 minute
Extern

Regele Charles al III – lea, primul discurs: ”Vreme de 70 de ani, mama mea, Regina, a servit oamenilor atâtor națiuni”

4 minute
Actualitate

România, sub media UE, după Indicele de Percepție a Corupției. Direcții de acțiune în noua paradigmă globală

7 minute
Featured

Relațiile comerciale România-Turcia, puse în pericol de o prevedere nou introdusă în Codul Fiscal

6 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?