Peste 484,2 milioane euro în sprijinul regiunilor UE afectate de dezastre

– Peste 397 milioane euro sprijin acordat în contextul pandemiei de COVID-19 pentru 17 țări din UE (inclusiv România) și trei țări în curs de aderare
– Aproape 87 milioane euro în urma catastrofelor naturale din Grecia și din Franța
– Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ar trebui simplificat și accelerat
– Îmbunătățirea pregătirii și a prevenirii riscurilor
– PE solicită Comisiei Europene să simplifice Fondul de solidaritate al UE pentru a se asigura că acesta poate răspunde schimbărilor climatice și dezastrelor naturale mai frecvente.

Marți, Parlamentul European a convenit să mobilizeze 397,5 milioane euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta 17 state membre și trei țări în curs de aderare să protejeze sănătatea publică în contextul COVID-19. Statele beneficiare sunt: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru și Serbia.
Mai multe informații și o defalcare detaliată a ajutorului pentru fiecare țară sunt disponibile în raportul, adoptat cu 675 voturi pentru, 8 împotrivă și 13 abțineri. României îi este alocată suma de 13.926.870 euro în cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2021.
O sumă suplimentară de 86.7 milioane euro va fi alocată Greciei și Franței în ceea ce privește dezastrele naturale cu care s-au confruntat ambele țări în al doilea semestru al anului 2020.

Este nevoie de acțiuni rapide și sprijin prompt

Într-o rezoluție adoptată și marți, eurodeputații subliniază că impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și intensificarea dezastrelor naturale fac ca țările europene să devină din ce în ce mai vulnerabile. Aceștia susțin că UE ar trebui să faciliteze și să accelereze obținerea de asistență prin intermediul FSUE pentru regiunile afectate de aceste dezastre.
Textul, aprobat cu 668 voturi pentru, 10 împotrivă și 18 abțineri, subliniază dificultățile cu care se confruntă țările beneficiare în calcularea rapidă a costurilor pagubelor suferite în urma dezastrelor naturale. Pentru a remedia aceste probleme, eurodeputații invită Comisia să exploreze modalități de reducere a obstacolelor birocratice, făcând alocările de fonduri „cât mai flexibile cu putință”, pentru a asigura „acțiuni rapide și sprijin prompt” pentru regiunile și țările afectate de dezastre.

Consolidarea rezilienței la schimbările climatice

Eurodeputații în Parlamentul European subliniază importanța „vitală” a îmbunătățirii gradului de pregătire și prevenire a riscurilor. Pentru a realiza acest lucru și pentru a reduce la minimum impactul crizelor, Comisia și guvernele naționale ar trebui „să consolideze cercetarea și educația” pentru a răspunde la situații de criză. Bugetul FSUE ar trebui să fie suficient de mare nu numai pentru a contribui la acoperirea costurilor de reconstrucție, ci și pentru a consolida reziliența la schimbările climatice înainte de producerea dezastrelor.
Parlamentul solicită UE să acorde o atenție deosebită teritoriilor sale ultraperiferice, insulelor și zonelor predispuse la o activitate seismică sau vulcanică intensă — părți ale Europei expuse în mod deosebit riscului de dezastre naturale. Eurodeputații doresc ca FSUE să ia în considerare și catastrofele regionale și transfrontaliere într-un mod mai cuprinzător.
În plus, Parlamentul solicită Comisiei să ofere sprijin tehnic și administrativ țărilor care primesc finanțare pentru a le ajuta să elaboreze strategii pe termen lung de reducere a impactului dezastrelor naturale regionale și al urgențelor de sănătate publică Younous Omarjee (Stânga, Franța), raportor și președinte al Comisiei pentru dezvoltare regională: „Odată cu schimbările climatice, se preconizează că numărul dezastrelor climatice va crește în următorii ani. Confruntați cu aceste tragedii umane care au consecințe economice grave, este esențial să se consolideze în mod considerabil resursele fondului și să se accelereze procedurile atunci când sunt declanșate. Toate regiunile Europei sunt afectate și, în special, teritoriile insulare în care dezvoltarea economică este încă precară, iar vulnerabilitatea la schimbările climatice este extremă.”