Miercuri, 8 decembrie 2021, a fost întoarsă o pagină în istoria recentă a Germaniei. Social-democratul Olaf Scholz a devenit oficial noul cancelar, succedându-i Angelei Merkel. Noul guvern condus de social-democrați a depus în aceeași zi jurământul în Bundestag. Din cei 736 deputați ai Bundestagului, ales la 26 septembrie, 395 au votat în favoarea lui Olaf Scholz, 303 contra și 6 s-au abținut. Pentru observatorii politici berlinezi, alegerea lui Olaf Schulz era dată ca sigură. Partidul Social-Democrat (SPD), câștigătorul legislativelor, dispune de o majoritate confortabilă (206 mandate), împreună cu doi parteneri noi de coaliție – Verzii (118 mandate parlamentare) și liberali iFDP( 92 mandate).Un vot ce a marcat retragerea Angelei Merkel la capătul a patru mandate de cancelar. Fără doar nouă zile, ea nu a reușit să bată recordul de longevitate deținut de Helmut Kohl (1982-1998). Prezentă în Parlament pentru a asista la alegerea succesorului său, Angela Merkel a fost îndelung aplaudată de deputați, în picioare, înaintea începerii ședinței plenare.
Un guvern paritar
De precizat că Angela Merkel va părăsi definitiv funcția de cancelar după o ceremonie de transfer de putere către Olaf Scholz, adversarul său politic de-a lungul anilor dar, în virtutea jocului politic, colaborator în funcția de ministru de Finanțe și de vice-cancelar în ultimii patru ani. Feminist convins, Olaf Scholz preia conducerea unui guvern compus, pentru prima oară, dintr-un număr egal de bărbați și femei. Trei dintre femei se vor afla în fruntea Ministerului de Externe (ecologista Annalena Baerbock), Ministerului Apărării și de Interne (social-democratele Christine Lambrecht și respectiv Nancy Faeser). Acest guvern este inedit și în privința componenței sale politice. Pentru prima oară din 1950, el include trei partide: SPD, Verzii și Partidul liberal-democrat (FDP). În ciuda unor programe electorale uneori contrarii, aceste trei formațiuni au reușit destul de rapid să se pună de acord asupra unui program de guvernare ce conferă prioritate protejării mediului, rigorii bugetare și problemelor Europei. Ministrul liberal de Finanțe, Christian Lindner, este cunoscut ca promotorul austerității bugetare.
Îndată după instalarea în noile lor funcții, membrii guvernului lui Olaf Scholz vor avea de înfruntat o criză sanitară de o amploare neegalată de la declanșarea pandemiei. Strategia noului executiv se bazează în acest moment pe o vaccinare obligatorie dorită insistent de cancelar și care ar putea fi adoptată în februarie sau martie anul viitor. Spitalele sunt sub tensiune, în special în landurile Saxonia și Bavaria, unde se spune că pandemia a făcut ravagii.
Analiști politici locali, corespondenți ai presei străine evocă riscul ca acest guvern să se lovească de manifestările dure din fosta RDG, o regiune unde extrema dreaptă este puternică și unde o parte din populație este victima teoriilor complotiste, respingând vaccinarea și restricţiile anti-Covid. Acolo, inclusiv la Berlin, au loc aproape în mod regulat manifestații ale opozanților față de restricțiile sanitare.
