Statele Unite și aliații lor europeni au constatat miercuri, 12 ianuarie, un impas în tentativa lor de a angaja negocieri de fond. Moscova a venit la Bruxelles pentru a cere din nou, fără vreo nuanţă, o renunțare formală la orice extindere a Alianței Atlantice. «Discuția nu a fost ușoară», a spus în final secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la capătul unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia ce a durat peste trei ore. «Schimburile de idei au fost directe privind situația de la frontiera Rusiei cu Ucraina, constatându-se diferențe majore de poziții privind securitatea europeană. «Diferențele noastre nu sunt ușor de depășit», a concluzionat Jens Stoltenberg. O constatare asemănătoare celei de la negocierile ruso-americane purtate luni la Geneva.
Cei 30 de aliați și-au reafirmat refuzul de a accepta principala cerere a Moscovei, respectiv o garanție scrisă că NATO nu va fi extins la Ucraina și Georgia, precum și angajamentul scris că nu vor fi desfășurate sisteme militare și trupe în țări ale NATO limitrofe Rusiei. «Noi am reafirmat principiile fundamentale ale sistemului internațional și al securității europene», a spus dna Wendy Sherman, secretar de stat adjunct american, prezentă la reuniune.
Țările membre ale NATO au propus Rusiei o serie de reuniuni consacrate unor chestiuni mult mai largi privind securitatea europeană, în special cele privind arsenalele nucleare, amplasarea rachetelor, forțele convenționale, transparența privind exercițiile militare, precum și alte măsuri de încredere. «Rusia nu a fost în măsură să agreeze această propunere, chiar dacă nu au respins-o», a relevat Jens Stoltenberg. Un indiciu suplimentar că acest tip de decizii îi aparține exclusiv lui Vladimir Putin, ale cărui adevărate intenții par să nu fie cunoscute de către diplomații ruși trimiși în linia întâi. «Noi, a comentat Wendy Sherman, putem lucra împreună și putem face progrese reale în aceste domenii… Dacă Rusia se retrage,va fi evident că rușii nu au fost niciodată serioși în privința alegerii căii diplomației». Aliații au chemat Rusia la dezescaladare la granița cu Ucraina, unde sunt masați circa 100.000 de soldați ruși, precum și la respectarea suveranității și integrității teritoriale a vecinilor.
Amenințarea Rusiei
În ce privește Rusia, aceasta, prin ministrul adjunct de Externe Alexandre Gruchko, a insistat asupra «unei reacții concrete, substanțiale, articol cu articol, la proiectul de acord rus» privind cunoscutele garanții solicitate. În absența unor rezultate, a avertizat Moscova, probabilitatea unui «răspuns militar și militaro-tehnic» va fi mai mare. Fără a se ajunge însă la o intervenție militară directă, ceea ce Kremlinul spune că nu dorește, ar putea fi vorba, conform experților ruși, de o desfășurare de rachete în Donbas sau în Crimeea.
