Vice-amiralul Kay-Achim Schönbach a demisionat din funcțiile deținute în Marina germană, ” cu efect imediat”, a anunțat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării. Motivul sunt declarațiile „controversate” făcute la New Delhi – cu titlu personal – în cadrul unui grup de reflecție privind actuala criză provocată de masarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina. „Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, a spus el, este crucial și va avea consecințe în deceniile ce urmează…”. În context, el a calificat drept „inepție” ideea că Rusia vrea să invadeze Ucraina. „Ceea ce dorește Vladimir Putin, a susținut vice-amiralul german, este respect… Este ușor să i se acorde respectul pe care-l dorește și pe care probabil îl merită. Ideea că Rusia vrea să invadeze o parte a Ucrainei este o inepție”, a repetat el. Mergând însă mai departe, el a estimat că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, este „parte (a Rusiei ) și nu va mai reveni în hotarele Ucrainei”. Evident, aceste declarații au șocat și ele nu au mai putut fi anulate de scuzele prezentate imediat, recunoscând că afirmațiile sale au fost „negândite”. Într-un comunicat, vice-amiralul Kay-Achim Schönbach a explicat că își prezintă demisia din funcțiile deținute „pentru a evita daune suplimentare aduse Marinei germane și mai ales Germaniei”. Ministerul ucrainean de Externe a convocat-o pe ambasadoarea Germaniei în Ucraina, dna Anka Feldhusen, căreia i s-a comunicat că declarațiile lui Kay-Achim Schönbach sunt „absolut inacceptabile” pentru Kiev.
Declarații nepotrivite, în moment nepotrivit
Reprezentantul Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko, a calificat declaraţiile mai sus menționate drept „inacceptabile” şi a cerut explicaţii. Într-o luare de poziție a Ministerului ucrainean de Externe se subliniază că Crimeea „nu poate fi pierdută decât în imaginaţia unui vice-amiral german”, iar încercarea de a interpreta poziția preşedintelui rus „trebuie să aibă limite – morale, etice şi legate de securitate”.
Scandalul provocat de Kay-Achim Schönbach intervine după ce presa germană și nu numai a informat că Berlinul blochează un transfer de arme către Ucraina din partea unui aliat NATO, refuzând să acorde permise de export Estoniei, în baza politicii sale tradiționale privind armele letale în zone de conflict. Germania se opune furnizării de sprijin militar Ucrainei, refuzând Estoniei permisele de export de arme de fabricaţie germană, în condiţiile în care SUA, Polonia, Marea Britanie, printre alţii, au trimis deja armament Ucrainei. Germania nu permite transferul de artilerie germană nici de către o ţară terţă, potrivit oficialilor estoni şi germani. Specialiştii în domeniul securităţii văd în această situație și o testare a politicii Berlinului privind transferul de arme, în contextul unei crize exacerbate în Europa, indicând totodată dificultăţile întâmpinate de SUA şi aliaţii săi europeni în formularea unui răspuns comun la masarea trupelor ruse la granița cu Ucraina şi la cerințele formulate de Rusia cu prilejul dialogului.
