Iancu Guda, Director General al Coface Credit Management Services
Revine în discuția din spațiul public taxa de solidaritate, respectiv 1% pe cifra de afaceri a companiilor care au venituri ce depășesc pragul de 100 milioane euro, măsură prin care guvernul așteaptă încasări suplimentare la buget de aproximativ 5 mld lei. Mai exact, analizând situațiile financiare pentru anul 2020 (ultimul exercițiu pentru care absolut toate companiile au depus deja situațiile financiare la acest moment), 333 de companii depășesc pragul de 100 milioane euro cifră de afaceri, acestea înregistrând venituri consolidate de cca. 570 mld lei (36% din veniturile raportate de toate companiile active în România), iar taxa de solidaritate ar putea aduce venituri la bugetul public de cca. 5,7 mld lei. Judecând după dinamica activității economice și a inflației din anul 2021, probabil că veniturile publice adiționale ar putea depăși chiar pragul de 6 mld lei. Așa cum este denumită, taxa pe solidaritate se dorește a fi o măsură fiscala prin care companiile mari să contribuie și mai mult la veniturile publice pentru sprijinirea economiei, dar fară a explica transparent care este destinația acestor venituri (solidaritate pentru ce?) sau de ce nu se aplică simultan reforme pentru reducerea economiei subterane prin alte practici care au impact negativ mult mai mare în buget. Prin aceasta analiză surprind cine va suporta efortul fiscal suplimentar în eventualitatea introducerii acestei taxe (surpriză, capitalul românesc este un contribuitor important și întreg poporul vă deconta prin inflație), cuantific efectele taxei de solidaritate (de ce România devine nefrecventabilă pentru marile investiții?) și demonstrez că firmele vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la formarea PIB și veniturile publice încasate de statul român (companiile sunt deja solidare). Toate aceste concluzii se bazează pe cifre obiective.
Principalele concluzii
– Taxa de solidaritate va fi suportată în cuantum de 54% de companii cu acționariat românesc sau mixt în diferite proportii. Analizând structura acționariatului companiilor eligibile pentru taxa de solidaritate (venituri > 100 mil eur), doar 46% din cifra de afaceri aparține unor companii care au acționariat integral străin, în timp ce diferența de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acționariatul este românesc sau mixt în diferite proporții
– România devine nefrecventabilă investițiilor potențiale care pot fi realizate în viitor de către marile companii care nu sunt prezente în țara noastră, din cauza taxelor extrem de ridicate aplicate companiilor mari precum și asupra forței de muncă. Aplicarea taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri înregistrată ar genera venituri adiționale la bugetul public de cca. 5,7 mld lei, având în vedere veniturile înregistrate de companiile vizate pe parcursul anului 2020. Povara fiscală adițională pentru aceste companii înseamna 22,4% din profitul brut, iar dacă adaugăm și rata de taxare efectivă de cca. 18% aplicată deja profitului brut, sarcina fiscală totală asupra profitului brut se ridică la cca. 40%. Daca considerăm și impozitul de 5% aplicat dividendelor plătite (în scenariul distribuirii integrale a profitului către dividend), statul ar urma să capteze aproape jumătate din întreg profitul brut realizate de marile companii în România.
– Taxa de solidaritate va fi suportată de popor prin inflație. Din cauza impactului fiscal major pentru marile companii, costurile fiscale adiționale cauzate de taxa de solidaritate vor fi transferate în prețurile finale ale produselor și serviciilor oferite către companii și populație. Practic, aproape jumătate din veniturile fiscale prognozate prin taxa de solidaritate (2,6 mld lei din 5,7 mld lei) sunt generate de companii active în comerț cu amănuntul și distribuție (adică consum), companii care au o marjă netă de profitabilitate scăzută și specifică activității de intermediere (profit net raportat la cifra de afaceri de 3,9% pentru retail și 3,2% pentru distribuție).
– Companiile vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la bugetul public. Practic, cele 333 de firme care înregistrează venituri peste 100 mil eur concentrează 36% din toate rulajele comerciale realizate de toate companiile active în România, contribuie cu 32% la veniturile din TVA încasate la bugetul public, asigură 29% din impozitul pe profit la bugetul public, respectiv 17% la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru contractele de muncă. Deși nu sunt decât 333 de firme, companiile vizate de taxa de solidaritate angajează cca. 650.000 de salariați (în creștere cu aproape 100.000 în ultimii 5 ani), plătind un salariu mediu brut în anul 2020 de 6.939 lei (cu aproape 30% peste media națională).
Cine va suporta consecințele acestei taxe? Multe companii românești și poporul prin inflație!
– Teoretic, aceasta taxă vizează marile companii multinaționale active în România, despre care există voci din clasa politică care au acuzat în ultimii ani că nu contribuie suficient la dezvoltarea economică prin taxele și salariile plătite. Nu doar că această afirmație nu este adevărată (așa cum voi demonstra la finalul acestui articol) dar, în eventualitatea introducerii taxei de solidaritate, companiile mari cu capital integral sau partial românesc vor fi cel mai important contribuitor la suportarea aceste taxei. Astfel, dacă evaluăm structura acționariatului firmelor cu venituri > 100 milioane euro, constatăm că doar 46% din cifra de afaceri aparține unor companii care au acționariat străin, în timp ce diferența de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acționariatul este românesc sau mixt în diferite proporții.
Sursa: ONRC, date prelucrate autor (https://iancuguda.ro/)
