La două luni de la alegerile prezidențiale, care l-au instalat pe Emmanuel Macron pentru un al doilea mandat la Elysée, alegătorii francezi sunt chemați la urne pentru desemnarea forumului legislativ al țării. Primul tur al legislativelor are loc duminică, 12 iunie, iar al doilea tur este stabilit pentru 19 iunie 2022. Cei 577 de deputați ce alcătuiesc Adunarea națională sunt aleși pentru o perioadă de cinci ani. Cu prilejul alegerilor precedente, din 2017, La Republique en marche (LREM), partidul lui Emmanuel Macron, și MoDem (formațiune de centru dreapta) au obținut 350 de mandate, oferindu-i președintelui Macron o largă majoritate parlamentară.
Scrutinul de duminică se deschide la ora 8,00 (ora locală) și se închide la ora 18,00. Totuși, pentru facilitarea exercitării dreptului la vot, în unele circumscripții de vot pot fi stabilite ore mai devreme de începere a scrutinului sau mai târzii de ora 18,00. Aceste schimbări sunt anunțate oficial în comune, orașe, ambasade și oficii consulare cu cel puțin cinci zile înaintea datei scrutinului.
Cine a urmărit derularea campaniei electorale a putut constata o activitate febrilă în toate taberele politice, miza acestor alegeri fiind extrem de importantă. Majoritatea prezidențială s-a mobilizat serios în fața dinamicii alianței formațiunilor de stânga NUPES (Noua uniune populară ecologică și socială) , condusă de Jean-Luc Mélenchon (liderul Stângii dure La France Insoumise), cu care în toate sondajele preelectorale s-a aflat la cote apropiate de intenții de vot. Miza este mare, având în vedere că cine învinge în ambele tururi de scrutin va da primul ministru al Franței.
De subliniat faptul că, după alegerile prezidenţiale, în campania pentru scrutinul legislativ s-a instalat un duel nou: tabăra lui Emmanuel Macron nu și-a mai concentrat lupta împotriva extremei drepte conduse de Marine Le Pen (Rassamblement National), ci împotriva marii alianțe de stânga, NUPES, în condițiile revenirii Stângii, în general, în prim-planul politic francez. Posturile franceze de televiziune au anunțat sâmbătă că birourile de vot au fost deja deschise la Saint-Pierre și Miquelon. Primul tur al alegerilor legislative are loc anticipat cu o zi în numeroase teritorii de peste mări: în afara celor de mai sus, exte vorba de Guyana, Antile, Wallis-et-Futuna, Noua Caledonie, Reunion și Mayotte. Aproape 6300 candidați vor să obțină unul dintre cele 577 locuri în viitoarea Adunare Națională. Pentru majoritate, Emmanuel Macron are nevoie de cel puțin 289 aleși.
O problemă ce preocupă este riscul ca un mare număr de alegători să nu vină la urne. O anchetă Ifop Opinion pentru Radio Sud arată vineri că mai mult de un francez din doi ar putea să se abțină de la vot la primul tur de scrutin. Participarea la scrutin nu ar depăși, astfel, 46%, respectiv cu trei procente mai puțin decât ”recordul” din 2017 (48,7%).
Deși cam târziu, Emmanuel Macron s-a implicat personal în campanie
Joia trecută, la un miting electoral din districtul Tarn, Emmanuel Macron a atacat principalii adversari ai taberei sale politice (LREM) la aceste alegeri legislative, noua alianță a Stângii, NUPES. În discursul său, președintele Macron a cerut ”o majoritate puternică și clară” în favoarea sa în Adunarea Națională. ”Vreau să-i alertez pe francezi asupra importanței alegerii pe care o vor face la urne”, a subliniat domnia sa… ” Nimic nu va fi mai periculos dacă la dezordinea mondială veți adăuga o dezordine în Franța, pe care o propun extremele. În această perioada delicată, Franței nu îi trebuiesc alianţe de circumstanță, idei sacrificate pentru posturi, ci coerenţă, competență și încredere”. O manieră elegantă de a discredita alianța formațiunilor de stânga condusă de Jean-Luc Mélenchon, care se și vede prim-ministru. Macron a spus că el dorește pentru Franța ”deputați capabili să facă bloc cu președintele țării” în atingerea obiectivelor anunțate cu prilejul alegerilor prezidențiale. O anchetă Elabe realizată pentru BFMTV și L’Express, alianța în jurul lui Emmanuel Macron, având alături și formațiunea Ensemble (desprinsă din Republicanii), ar putea obține după al doilea tur de scrutin undeva între 280 și 320 mandate, în timp ce Noua uniune populară ecologică și socială – între 165 și 190 mandate în Adunarea Națională.
