Al.Florin Țene
Așa cum ne-a obișnuit de-alungul anilor, colectivul de redacție al reviste băcăoane ”Plumb ”să ofere cititorilor , de fiecare dată, o interesantă revistă și acest număr pe septembrie 2026 este o oglindă a istoriei culturii ce se scrie sub ochi noștri.Asfel descoperim în paginile revistei semnăturile unor prestigioși scriitori, cum ar fi: Mihai Buznea deschide numărul cu articolul de atitudine „Legea discordiei naționale”, în care analizează tensiunile sociale, economice și politice stârnite de noua lege a salarizării bugetarilor și impactul acesteia asupra diferitelor categorii socio-profesionale. Romulus-Dan Busnea semnează articolul „Lauri pentru revista «Plumb», de Ziua Limbii Române”, în care relatează despre acordarea diplomelor și distincțiilor „Gloria Limbii Române” de către Liga Scriitorilor Români. Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și singurul fondator în viață al Zilei Limbii Române, semnează și explică demersul de omagiere a unor remarcabili oameni de cultură, publiciști și scriitori din țară și diaspora (printre care se numără și redactorii revistei „Plumb”: Ioan Prăjişteanu, Dumitru Brăneanu, Cristina Ştefan și Mihaela Băbuşanu). De asemenea, Al. Florin Țene subliniază caracterul democratic și deschiderea civică a acestei inițiative, menite să reunească valorile literare fără discriminare instituțională. Anca Denisa Șogor publică un studiu de caz intitulat „«Interpretul de idei» în dialog cu textul și cititorii”, având ca temă volumul „Ventriloc” al poetului George Eugen Itoafă. Petre Isachi semnează cronica literară „O poetă contaminată de Băbuşa sau omul în luptă cu sine însuşi”, dedicată volumului de poeme Interstelar / Interstellar semnat de Mihaela Băbuşanu. Emilian Marcu analizează creația poetică a Elenei Bostan Delavicov în cronica „În mrejele năvodului, metaforele…”, pornind de la volumul „Pasărea care vine și pleacă…”. Daniel Kitu contribuie cu studiul critic „Ceasornicăreli epice și meandre ale zicerii literare”, în care disecă prozele și tehnicile narrative din volumele scriitorului Zamfir Bălan (Ceasornicarul, Salcia, Podul). Ion Tudor Iovian realizează portretul „Ioan Burlacu: un pictor-poet”. Geanina Birlădeanu recenzează volumul lui Varujan Vosganian, „Epifaniile unei generații martirice. Dublu autoportret – Memoria unei zile”. Petrache Plopeanu scrie despre creația literară a Anei Maria Norocea Cornilă în materialul „Ana Maria Norocea Cornilă – exploratoarea toposurilor literare. În căutarea Graalului bine-cuvântat”. Constantin Miu semnează articolul „Oniricul şi solitudinea”. Adelina Pop abordează teme de proză în textul „Sacralitatea reflexivă a basmului într-un inedit roman sapiențial”. Cristina Ștefan analizează scrierile lui Constantin Dudu Rotaru în articolul „Metehnele prezentului în comportamentul semenilor”. Ioan Emanuel Stavarache semnează un studiu istoric despre „Începuturile învățământului particular în perioada prepaşoptistă-modernă”. Ecaterina Petrescu-Botoncea publică proza/evocarea „Când s-a făcut joi, într-o seară, la Dresda”. Maria-Loredana Pleșca este prezentă cu textul „Omul și pogonul”. Mihaela Băbuşanu semnează o prezentare dedicată instituției „Complexul Muzeal «Iulian Antonescu», între continuitate și un nou început”, însoțită de o referire la o piesă din patrimoniul muzeului (cartușieră din Războiul de Întregire).
De asemenea, numărul include cronici și recenzii semnate de Carmen Focșa (despre volumul Geometrie cu îngeri al Florentinei Chifu), Ramo Müller (despre volumul Clandestin în Parnas de Adrian Vasile Iftime), precum și prezentări de carte semnate de Daniel Luca (despre volumul Ninsori de fluturi al Nastasicăi Popa) și alții.
O frumoasă surpriză este apariția, la sfârșitul revistei, a copeții cărții ”Epopeea omului ” semnată de Al.Florin Țene, carte mult apreciată de critica literară, în care cunoscutul scriitor face o incursiune de la apariția Omului pe pământ până în prezent, Acaste fiind un poem fluviu,
Felicităm colectivul de redacție pentru numărul pe septembrie al revistei.
