A intrat în funcțiune sistemul privind trasabilitatea deșeurilor în România

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat concluziile reuniunii Consiliului de Mediu al Uniunii Europene de la Luxemburg, la care a participat la începutul acestei săptămâni. În a doua parte a conferinței, demnitarul a anunțat lansarea primului sistem de trasabilitate a deșeurile transfrontaliere în România, începând cu data de 1 iulie.

„Ședința reuniunii Consiliului de Mediu a fost una maraton, lungă și aprinsă pe toate temele cuprinse pe ordinea de zi, putem spune că a fost una istorică. Ținta principală a discuțiilor a fost reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră și, în mod special, a celor de carbon, în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050, dar până în 2030 s-a stabilit ca țintă intermediară reducerea emisiilor cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelul din 1990. Această țintă se va aplica la nivelul statelor membre UE, apoi vor exista ținte sectoriale: industrie, producerea energiei, sectorul rezidențial, agricultură – toate aceste sectoare trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Alături de miniștrii mediului prezenți la reuniune, am ajuns la o abordare generală cu privire la revizuirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru că aceasta vine cu un nou set de certificate de carbon care se vor comercializa. Din acești bani, se va finanța atât fondul social de climă, care susține investițiile pentru reducerea emisiilor, cât și compensarea taxelor plătite în plus, față de cele existente, de către persoanele și familiile vulnerabile”, a precizat Barna Tánczos.

De asemenea, alte dosare importante care au fost pe ordinea de zi a reuniunii au vizat revizuirea regulamentului privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre (regulament privind partajarea eforturilor), revizuirea regulamentului privind emisiile și eliminările de gaze cu efect de seră din utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF), dar și revizuirea regulilor pentru standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi.

Demnitarul a menționat și finalizarea regulamentului de instituire a unui fond pentru climatul social. Astfel, fondul social de climă presupune compensarea cu 35% a taxelor și are un buget de 59 de miliarde de euro.

„Această sumă permite României să aibă un buget consistent, al doilea buget din UE. Sistemul de taxare a emisiilor a fost reformat și se va stimula astfel reducerea emisiilor de carbon, iar cea mai importantă decizie față de care am fost destul de reticenți este introducerea taxelor în zona rezidențială și de mobilitate, ceea ce înseamnă o taxă suplimentară pentru încălzirea locuințelor, benzină și motorină. În ceea ce privește tranziția la un transport rutier cu emisii zero, trebuie să se țină cont de nivelul tehnologic al industriei și a parcului auto, respectiv de posibilitățile financiare ale consumatorilor. Am susținut că introducerea de noi taxe trebuie să aibă în vedere că statele membre și cetățenii acestora nu au același nivel de salarizare, nu au același posibilități de investiții, iar capacitatea de suportabilitate este diferită. Având în vedere faptul că aceste noi taxe vor fi aplicabile din 2027, am cerut forme de compensare, lucru obținut de România și alte state EU care au cerut acest lucru. În felul acesta, noua schemă asigură inclusiv această posibilitate de compensare, pe lângă cele propuse de Comisie, în vederea stimulării tuturor cetățenilor din UE”, a adăugat ministrul Barna Tánczos.

O altă directivă importantă dezbătută la Consiliul de Mediu a fost Directiva Habitate, prioritatea tuturor țărilor fiind refacerea habitatelor distruse de acțiunea umană, în concordanță cu ambițiile Comisiei Europene în acest domeniu.

În a doua parte a conferinței, ministrul Barna Tánczos a anunțat, intrarea în vigoare, de la 1 iulie, a sistemului de trasabilitate a deșeurilor transfrontaliere, care este un proiect-pilot la nivelul UE.

„Sistemul de trasabilitate a deșeurilor care intră în funcțiune de mâine, în România, este primul sistem de acest fel din Europa și suntem astfel, pioneri în acest domeniu. Sistemul este dezvoltat de Administrația Fondului pentru Mediu, în colaborare cu Garda Națională de Mediu și presupune înrolarea tuturor companiilor care dețin capacități de reciclare în acest sistem informatic, corelarea capacității de reciclare cu cantitățile de deșeuri aduse în țară din alte state, anunțarea cu 24 de ore înainte de apariția la graniță a fiecărui transport, recepția în 48 de ore de la trecerea frontierei a cantităților la destinație. Ulterior, aceste cantități vor fi corelate cu capacitatea de reciclare și transformate în materie primă pentru industrie, indiferent dacă vorbim de feroase, neferoase, plastic, componente de calculatoare sau alte bunuri. Eu sper ca acest sistem informatic de trasabilitate a deșeurilor din țara noastră să contribuie și la dezvoltarea acelui sistem european, pentru că este un proiect-pilot și cu siguranță, experiența va ajuta foarte mult la nivelul Uniunii Europene”.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, a anunțat numărul final de puncte de trecere a frontierei pentru deșeurile care intră în România:

„Inițial, am propus limitarea la 15 a numărului de puncte de trecere a frontierei. În urma consultării publice, suntem la 19 puncte de trecere a frontierei pentru că anumite bunuri, de exemplu feroasele veneau pe cale feroviară și aveau rute bine stabilite. În toate aceste puncte de trecere a frontierei, vom asigura verificarea fiecărui transport anunțat prin sistemul informatic, prin comisarii Gărzii de Mediu. Niciun transport anunțat nu va intra în țară fără o verificare prealabilă”.