Afacere de succes: Un tânăr gorjean face profit în Belgia cu o firmă de construcţii

Afacerea lui Răzvan Popescu în Belgia este una de familie. A pornit firma împreună cu tatăl său, iar acum este asociat cu unchiul soţiei sale. Are 140 de angajaţi, majoritatea români din Dolj, Gorj şi de prin judeţe din Moldova, iar salariul mediu plătit este de 2.700 de euro net pe lună. Profitul său este de aproximativ 30%, iar ceea ce îi place cel mai mult în Belgia este faptul că se găsesc uşor lucrări la licitaţii de oferte şi că după ce îţi plăteşti impozitele, poţi face ceea ce vrei cu banii firmei.

Are 21 de ani şi a preluat afacerea din Belgia de la tatăl său, care îi urmăreşte atent orice mişcare în afaceri. Răzvan Popescu este originar din localitatea Turburea, judeţul Gorj. A plecat în urmă cu 11 ani în Belgia, unde familia sa se afla de multă vreme, tatăl său dezvoltând acolo un grup de firme în domeniul construcţiilor. Răzvan a urmat acolo Liceul de Arte şi Meserii şi s-a specializat ca zidar. Firma pe care o deţine în prezent este una de familie. În urmă cu câţiva ani a înfiinţat împreună cu tatăl său firma Crystal Construct, în Belgia, din care tatăl s-a retras şi a intrat în afacere unchiul so’iei sale, Constantin Lăpădatu. Firma s-a specializat pe elementele importante ale unei construcţii, respectiv pe turnat betoane şi realizarea de fundaţii, care în limbaj de specialitate se numesc cofraje.

În parteneriat cu o altă firmă la care acţionar este tot un român, Robert Balot, care face elemente de zidărie şi fierărie, firma lui Răzvan Popescu câştigă în Belgia licitaţie după licitaţie, ca subantreprenori la diverse lucrări. „În Belgia se licitează ofertele de lucrări, în sensul că se fac oferte de preţ de către firmele care au nevoie de lucrări. Cui îi convine preţul, se înscrie la lucrări. Dacă se acceptă lucrarea, poţi să începi construcţia şi poţi avea şi subantreprenori“, a spus Răzvan Popescu, care a venit în România înainte de Sărbătorile Pascale. Diferenţa dintre România şi alte state porneşte de la infrastructura precară din România şi de la lipsa de autostrăzi, comparativ cu alte state. Această diferenţă este vizibilă la orice drum în afara graniţelor ţării sau dinspre alte ţări către România. De exemplu, Răzvan Popescu a povestit că a făcut cu maşina din Belgia până la Craiova 14-15 ore, dintre care circa şase ore le-a petrecut pe drum de la intrarea în ţară şi până la destinaţia finală.

Cum sunt plătiţi cei 140 de angajaţi

Grupul de firme al familiei este compus din şapte firme, dar cea care face cofraje este printre cele mai cunoscute în Belgia. El a spus că pe 2018 cifra de afaceri a celei mai importante dintre firmele familiei, Crystal Construct, a ajuns la aproximativ zece milioane de euro.

Cum în domeniul construcţiilor este mare nevoie de personal, grupul de firme al familiei Popescu totalizează 140 de angajaţi, majoritatea muncitori din România, majoritatea din Oltenia. Salariile primite de ei în Belgia depăşesc cu mult posibilităţile de plată ale unei firme de construcţii din România. „Doar contabilii şi câţiva de la birou îi avem ca angajaţi belgieni. În rest, toţi angajaţii până la 140 sunt români. Ei sunt din Dolj, din Gorj şi din mai multe zone ale ţării, mai ales din Moldova. Salariul mediu net la noi la firmă este de 2.700 de euro. Atât primesc muncitorii. Firma le plăteşte şi contribuţiile la stat. Contractele de muncă ale angajaţilor sunt încheiate în Belgia, deci ei plătesc taxe către statul belgian“, a spus tânărul antreprenor, pentru GdS. Întrebat dacă are emoţii în ziua de salariu, având în vedere suma mare care trebuie plătită celor 140 de angajaţi, plus dările la stat, Răzvan Popescu a precizat: „Firma este capitalizată. Nu avem emoţii în ziua de salariu. Banii sunt viraţi în conturile muncitorilor. Acolo este diferit faţă de România. Angajatul decide dacă îi reţine firma contribuţiile sau dacă şi le plăteşte el. La interval de trei luni, contribuţia minimă la sănătate pentru un muncitor este de 750 de euro. Dacă venitul anual al unei persoane depăşeşte 25.000 de euro, atunci se plătesc contribuţii mai mari“. Tânărul originar din Gorj a menţionat că salariile plătite de firma belgiană cu acţionari români muncitorilor din construcţii aduşi din România sunt peste nivelul salariului minim pe economie din Belgia, care în 2019 este de 1.594 de euro.Ca diferenţe între sistemele de impozitare, Răzvan a povestit că în Belgia statul încasează 35% din afacerile unei firme, iar ceea ce rămâne sunt banii firmei. Deşi impozitele din Belgia sunt mai mari decât în România, antreprenorul nu s-ar întoarce în ţară pentru afaceri. Profitul obţinut în Belgia de firma sa este de aproximativ 30% pe an. În ţară nu ar face un asemenea profit din construcţii. „Acolo nu interesează pe nimeni cum cheltuieşte banii firmei, după ce ţi-ai plătit impozitul. Îţi poţi cumpăra câte maşini vrei, câte utilaje vrei, sedii. Evident, nu poţi investi în lucruri ilegale. Dar sunt banii tăi şi faci ce vrei cu ei. Totul se deduce pe firmă. Nu aş deschide o afacere în România. În Belgia totul merge strună“, a mai spus Răzvan Popescu, precizând că acolo nu sunt controale aşa de dese de la autorităţile statului cum sunt în România. În Belgia, dacă îţi plăteşti impozitele la stat şi contribuţiile pentru angajaţi, nu are nimeni nimic cu tine.

Lucrări de anvergură la aeroport

Printre cele mai importante lucrări cu care se poate lăuda tânărul antreprenor din Belgia se numără câteva de anvergură. Una dintre acestea este o lucrare la care antreprenor general este o renumită firmă de construcţii din Belgia, Huybreckx, la care firma românilor participă ca subantreprenor. „Este un proiect care se încheie în septembrie 2019 şi care presupune transformarea unor spaţii unde era un târg şi grajduri de vite în apartamente. Proiectul este unu foarte mare şi se află la graniţa cu Olanda. Presupune ca şapte construcţii vechi să fie recondiţionate şi transformate din grajduri în apartamente şi presupune şi o construcţie nouă. Un alt proiect pe care îl dezvolt cu partenerul meu român este cel de la aeroportul Zaventem din Bruxelles, care este unul dintre cele mai mari aeroporturi din Europa. Acolo suntem tot subantreprenori. Proiectul presupune extinderea spaţiilor de depozitare. Se fac hale cu o capacitate foarte mare de depozitare“, a explicat tânărul antreprenor, care participă la proiectul de la aeroport împreună cu partenerul lui de afaceri Robert Balot, dar la data scrierii articolului nu erau perfectate toate datele contractului pentru dezvoltarea aeroportului Zaventem.