Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în iunie 2024, aproape jumătate dintre români nu se consideră ca fiind nici de stânga, nici de dreapta.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Datele sondajului INSCOP Research surprind o schimbare de paradigmă majoră în modul în care se percep românii din punctul de vedere al ideologiilor politice. Astfel, doar o treime dintre cetățeni se mai identifică de dreapta (19,1%) sau de stânga (13,4%), în timp ce două treimi fie nu se plasează în cele două curente politice (nici de stânga, nici de dreapta – 49,2%), fie declară că nu știu ce înseamnă stânga sau dreapta (15%). Acest abandon al ideologiilor se observă și în rândul votanților partidelor politice. Astfel, 43% dintre votanții PSD nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta, 46% dintre votanții PNL nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta, 40% dintre votanții USR și 44% dintre votanții AUR nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta. Datele cercetării nu arată neapărat o nivel de cultură politică scăzută. Explicațiile pot fi date de inconsistența partidelor politice în explicarea afilierii ideologice și a reflectării discursului în acțiuni și măsuri concrete. De asemenea, e posibil să vorbim despre un fenomen mai larg de transformare a ideologiilor politice, perceput și la nivelul populației, o mutare spre centru sau spre o zonă de neutralitate în care identitatea politică nu mai este atât de clară și orientată după reperele tradiționale. Din acest punct de vedere, o schimbare a vocabularului politic ar putea devini inevitabilă atunci când descriem partidele politice din România”.
Auto-identificare ideologică
Din punct de vedere politic, 13.4% dintre români se consideră ca fiind mai degrabă de stânga, 19.1% mai degrabă de dreapta, iar 49.2% nici de stânga, nici de dreapta. 15% spun că nu știu ce înseamnă ”de stânga” sau ”de dreapta”, iar 3.4% nu știu sau nu răspund.
Profilul celor care nu se consideră nici de dreapta, nici de stânga
Profilul celor care nu se consideră nici de dreapta, nici de stânga arată că și votanții partidelor politice se plasează în această zonă de neutralitate ideologică. Nu se consideră nici de stânaga, nici de dreapta 43% dintre votanții PSD, 46% dintre votanții PNL, 40% dintre votanții USR și 44% dintre votanții AUR. Împărtășesc aceeași opinie 44% dintre bărbați și 54% dintre femei, diferențele pe criteriul gen fiind semnificative. Pe criteriul vârstă, 47% dintre tinerii de 18-29 de ani nu se declară nici de stânga, nici de dreapta, de aceași părere fiind 53% din populația de 30-44 de ani, 52% dintre cei de 45-59 de ani și 45% dintre cei cu vârsta de este 60 de ani. Persoanele cu studii primare declară cel mai scăzut nivel de neutralitate ideologic (37%). Nu se declară nici de stânga, nici de dreapta 51% dintre cei cu studii medii și 52% dintre românii cu studii superioare. Angajații în sectorul privat se declară mai nutrii ideologic (56%) decât angajații la stat (48%).
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Orientarea politica e simpla:
– bugetarii, pensionarii, angajatii cu salarii sub media pe tara voteaza cu stanga (vor egalitate „cu cei mari”)
– clasa de mijloc, afaceristii, cei plecati la munca in strainatate si care castiga mai mult decat in tara, angajatii cu studii superioare si implicit salarii peste medie, voteaza cu dreapta (vor egalitate, „dar nu pentru catei”)