Punctualitatea plăților efectuate de români a rămas la fel ca în 2017/ Termenele de plată acordate pentru plata facturilor au rămas aceleași ca în anul precedent/ Nivelul facturilor neîncasate și cel al facturilor plătite au scăzut ușor în 2018 în comparație cu 2017/ Problemele temporare de cash flow – principalul motiv pentru neplata facturilor/ Cele mai multe companii din România consideră că noul Regulament General European de Protecția Datelor (GDPR) este relevant și îl văd ca pe o provocare pentru sectorul de management al creanțelor.
În 2018 comportamentul de plată al românilor a rămas același ca în anul 2017 în ceea ce privește plata la timp a facturilor. În prezent 74% dintre facturi sunt platite la timp, ceea ce este echivalent cu anul precedent. Acest lucru s-ar putea datora faptului că firmele au menținut același termen de plată ca în anul 2017 atât pentru clienții persoane fizice (B2C), cât și pentru clienții persoane juridice (B2B).
Acestea sunt câteva dintre informaţiile furnizate de studiul EOS, intitulat „Comportamente de plată europene 2018”, realizat de către institutul independent de cercetare a pieţei Kantar TNS Infratest. În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3200 de companii din 17 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul își propune să analizeze relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene.
Practici de plată
Motivul pentru care punctualitatea plăților în 2018 a rămas aceeași ca în 2017 ar putea fi scadența medie acordată, de 37 de zile, care nu s-a schimbat în 2018 comparativ cu anul precedent. În prezent, termenele de plată sunt aceleași din 2017: 68% dintre clienții B2B au scadențe de cel puțin 40 de zile, în timp ce doar 38% dintre clienții B2C au acest privilegiu.
Cu toate acestea, în ciuda menținerii constante a numărului de plăți efectuate la timp, România este una dintre țările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia și Slovacia.
Motive pentru comportamentul de plată defectuos
În ceea ce privește nivelul de creanțe neîncasate, acesta rămâne același ca în 2017, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparație, nivelul mediu de creanțe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.
De asemenea, media plăților întârziate în România anul acesta a ajuns la 22% – cu 1 punct procentual mai puțin decât în 2017. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienții B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăților de la propriii clienți (74%), precum și utilizarea liniilor de credit de la furnizori (66%). În ceea ce îi privește pe clienții B2C (persoane fizice), aceștia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditățile (72%) și supraîndatorării (59%).
Consecințe ale comportamentului de plată neadecvat
Chiar și o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Așa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăților, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (59%), probleme cu fluxul de numerar (42%) și creșterea dobânzilor (38%).
Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăților întârziate și neplăților s-au simțit vulnerabile și și-au simțit existența amenințată.
Utilizarea eficientă a colectării de creanțe
În Europa de Est mai mult de una din trei companii colaborează cu furnizori externi de management al creanțelor. În 2018, colaborarea cu experții în managementul creanțelor le-a returnat companiilor aproape 6% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din România folosesc lichiditățile recuperate de specialiștii în managementul creanțelor pentru a-și plăti propriile datorii și facturi (58%), în timp ce 55% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanțe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă.
„Colectarea de creanțe are, de regulă, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care aceasta îl joacă în economie nu este foarte vizibil. În ciuda acestui fapt, consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma sa, deoarece lichiditățile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creațe contribuie la creșterea investițiilor sau la crearea de noi locuri de muncă într-o societate,” afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.
După cum rezultă din studiu, la întrebarea „Companiile de colectare a creanțelor promovează un bun comportament de plată în societate”, 49% dintre companiile românești respondente au fost total de acord cu această afirmație, ceea ce face ca România să fie cea mai optimistă țară din Europa de Est cu privire la efectele pozitive pe care colaborarea cu furnizorii de servicii de colectare a datoriilor le-ar putea avea asupra comportamentului de plată.
În ceea ce privește colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanțe, aproape jumătate din companiile din România chestionate își administrează creanțele exclusiv intern sau în colaborare cu furnizori externi de colectare a creanțelor.
“Creanțele reprezintă un real risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialiști în colectarea de creanțe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichiditățile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.
Tendințe în comportamentul de plată
În ceea ce privește viitorul, companiile din România tind să fie mai optimiste decât erau anul trecut, însă rămân printre cele mai sceptice țări din Europa de Est legat de tendințele în comportamentul de plată al clienților lor. 20% dintre respondenți speră la o îmbunătățire a comportamentului de plată în următorii 2 ani, comparativ cu 16% în 2017.
Noul Regulament General European de Protecția Datelor.
37% dintre companiile românești consideră relevant noul Regulament General European de Protecția Datelor (GDPR) și consideră că acesta reprezintă o provocare pentru sectorul de management al creanțelor, în timp ce 34% consideră că GDPR este mai puțin sau deloc relevant pentru activitatea lor. Din perspectiva companiilor, GDPR va duce, în special, la creșterea cheltuielilor cu resursele umane (68%) și la mai multe obligații în ceea ce privește documentarea și informarea în domeniul colectării creanțelor (69%).
Studiul EOS ‘Comportamente de plată europene’
În primăvara anului 2018, institutul independent de cercetare a pieţei Kantar TNS a intervievat 3200 de companii din 17 țări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul EOS, intitulat „Comportamente de plată europene 2018”, își propune să analizeze relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene. 200 de companii din Marea Britanie, Spania, Franța, Danemarca, Grecia, România, Rusia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croația, Belgia, Elveția, Cehia și Germania au răspuns la întrebări despre propriile experiențe legate de plata facturilor, precum și despre procesul de management al creanțelor și cum este acesta gestionat.
