Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a publicat la data de 25.05.2023 Îndrumarea privind evaluarea propunerilor financiare din punct de vedere al elementelor de preț în cazul contractelor de lucrări (Îndrumarea).
Îndrumarea vizează atât legislația achizițiilor publice, cât și legislația achizițiilor sectoriale.
Documentul publicat de ANAP oferă recomandări privind abordarea pe care trebuie să o adopte comisia de evaluare în cazul unei oferte cu un preț aparent neobișnuit de scăzut sau în cazul în care unele elemente de preț ale respectivei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieței.
Îndrumarea analizează evaluarea propunerilor financiare în cazul contractelor de lucrări din următoarele perspective:
- concluzii și recomandări de care autoritățile/entitățile contractante să țînă cont în analiză unei oferte cu un preț aparent neobișnuit de scăzut; și
- evaluarea informațiilor și mijloacelor de proba pentru a justifică prețul neobișnuit de scăzut al unei oferte, în funcție de tipul contractului (execuție lucrări sau proiectare și execuție lucrări).
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Îndrumarea prezintă, printre altele, o serie de concluzii și recomandări de care autoritățile/entitățile contractante să țină seama în analiza unei oferte cu un preț aparent neobișnuit de scăzut, reieșite din analiza jurisprudenței și a prevederilor legale în vigoare:
- o ofertă cu preț aparent neobișnuit de scăzut nu trebuie considerată în mod automat ca fiind neconformă; autoritățîi/entității contractante îi revine întotdeauna obligația de a solicită ofertantului explicații cu privire la valoarea ofertei cu preț neobișnuit de scăzut; simplul fapt că, de exemplu, oferta are prețul zero, nu constituie temei pentru respingerea ei;
- decizia de respingere a unei oferte cu preț neobișnuit de scăzut nu se poate justifica prin raportare la prețul/elementele de cost al celorlalte oferte; prețurile/elementele de cost ale celorlalte oferte nu reprezintă motive/justificări pentru respingerea ofertei;
- autoritatea/entitatea contractantă are obligația să verifice elementele ofertelor cu preț neobișnuit de scăzut, solicitând ofertanților să demonstreze că ofertele sunt sustenabile; se recomandă ca solicitarea clară de clarificare să includă, pe lângă solicitarea generală adresată ofertantului de a justifica nivelul prețului neobișnuit de scăzut al ofertei sale și indicarea acelor elemente ale propunerii financiare pe care autoritatea/entitatea contractantă le consideră neobișnuit de scăzute;
- autoritatea/entitatea contractantă trebuie să-și justifice decizia de a declara o oferta cu preț aparent neobișnuit de scăzut drept neconformă sau, după caz, conformă.
EVALUAREA INFORMAȚIILOR ȘI MIJLOACELOR DE PROBA ACCEPTATE PENTRU A JUSTIFICĂ PREȚUL APARENT NEOBIȘNUIT DE SCĂZUT
ANAP subliniază că informațiile și mijloacele de probă acceptate pentru a justifica prețul aparent neobișnuit de scăzut al unei oferte trebuie analizate de către autoritatea/entitatea contractantă și prin prisma caracteristicilor respectivului contract de lucrări.
În privința contractelor de execuție de lucrări, se prevede că:
- propunerile financiare ale ofertanților au la bază o structură unitară, formată din cantități de lucrări și unități de măsură ce nu pot fi modificate de ofertanți, singură variabilă fiind prețul unitar alocat de ofertant pentru fiecare tip/categorie de lucrare din lista de cantități; astfel, în cazul acestor contracte, principalul element de clarificare îl reprezintă, în general, nivelul prețurilor unitare ofertate categoriei respective de lucrare/activitate sau resursă;
- pentru contractele de execuție de lucrări care utilizează liste de cantități cu prețuri pe articole comasate, analiză autoritățîi/entității contractante poate avea în vedere atât consumurile de resurse, cât și prețurile resurselor (manoperă, material, utilaj etc.) utilizate de ofertant în calculul prețului unitar al articolului comasat;
- justificarea nivelurilor prețurilor unitare, tarifelor sau costurilor se poate realiza prin prezentarea de dovezi referitoare la prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, nivelul de salarizare a personalului ofertantului; îndrumarea prezintă și exemple de dovezi ce pot fi furnizate de ofertanți pentru fiecare categorie de costuri în parte;
- clarificările se pot referi la soluțiile tehnice adoptate și/sau alte condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru executarea lucrărilor și, într-o măsură mai redusă, originalitatea lucrărilor.
În privința contractelor de proiectare și execuție lucrări, ANAP precizează că analiza unei oferte cu preț aparent neobișnuit de scăzut este mult mai complexă, întrucât propunerea financiară a ofertanților este influențată într-o măsură semnificativă de conceptul de proiect (tehnologia propusă), procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție prezentate în propunerea tehnică. În astfel de contracte, analiza unui preț aparent neobișnuit de scăzut poate viza aspecte precum:
- fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție, realizată prin defalcarea sumelor forfetare din cadrul propunerii financiare (listelor de prețuri) în prețuri unitare și cantități aferente serviciilor/activităților și lucrărilor care au stat la baza compunerii sumelor forfetare;
- verificarea corelării propunerii financiare cu elementele propunerii tehnice, respectiv verificarea faptului că ofertantul a inclus în cadrul propunerii financiare costul tuturor activităților/lucrărilor prezentate în cadrul propunerii tehnice și că aceste costuri sunt în conformitate cu tehnologia, procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție prezentate în propunerea tehnică; se atrage atenția asupra faptului că această verificare este una deosebit de complexă și necesită cunoștințe de specialitate din partea membrilor comisiei de evaluare sau a experților cooptați;
- față de specificul contractelor de proiectare și execuție (ce necesită cunoștințe tehnologice avansate), ANAP are în vedere și posibilitatea că originalitatea lucrărilor propuse de ofertant să fie mult mai frecvent invocată pentru justificarea unei oferte cu preț aparent neobișnuit de scăzut, spre deosebire de contractele de execuție lucrări.
De principiu, ofertantul ar trebui să demonstreze că nu propune prețuri/tarife care-l pun în poziția de a vinde în pierdere. Cu toate acestea, obiectivul final al autorității/entității contractante nu este acela de a se asigura că operatorul nu “vinde” în pierdere, ci să se asigure că, prin prețul oferit, operatorul economic va putea derula contractul în bune condiții.
