Vineri seară, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre ale UE, reuniți la Bruxelles pentru a ajunge la un acord privind bugetul plurianual al Uniunii, s-au despărțit fără să fi ajuns la vreo soluție de compromis care să satisfacă interesele tuturor.
Țările membre ale grupului de la Vișegrad (Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria), relatează corespondentul ziarului „les Echos”, au fost printre cele mai active în apărarea marilor politici tradiționale ale UE.
Angela Merkel, printre puținii liderii europeni care au acceptat întâlniri cu presa la finele sumitului, a informat că participanții la reuniune au ajuns la concluzia că „mai au nevoie de timp pentru a regândi o cale” de ajungere la un compromis. Nu a indicat data următoarei reuniuni a liderilor europeni consacrată aceluiași subiect, bugetul UE, susținând că această chestiune îi revine președintelui Consiliului European.
„Am lucrat intens, dar mai avem nevoie de timp”, a declarat și președintele Consiliului European, Charles Michel, care, scurt și fără ocolișuri, a anunțat presa că summitul european „s-a terminat cu un eșec”. Aproape 36 de ore de negocieri nu au permis găsirea unei soluții ce se impune în condițiile plecării din UE a Regatului Unit – a se da Europei un buget plurianual ambițios, chiar și fără contribuția importantă pe care o aveau britanicii la bugetul european. Mai ales că, așa cum s-a văzut atât din poziții exprimate înaintea summitului, iar apoi în cadrul reuniunii de joi și vineri de la Bruxelles, multe dintre țările membre ale UE nu vor să contribuie mai mult că până acum la bugetul european.
Opoziție constantă din partea așa-numitelor țări „frugale”
Surse apropiate delegațiilor la negocieri, citate de corespondentul „Les Echos”, au relatat – sub anonimat – că nimic nu a clintit „fermitatea” țărilor care refuză să consacre bugetului UE mai mult de 1% din PIB, și care vor menținerea scutirilor speciale acordate unora dintre membrii UE. Olanda, Danemarca, Austria și Suedia au rămas tot timpul grupate la întâlnirile cu alți lideri europeni, refuzând o întâlnire cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Germania, spun sursele, a avut un rol mai constructiv, căutând un compromis ceva mai apropiat de poziția „frugalilor”.
Pentru Franța, această atitudine a semănat foarte bine cu o luare de ostatici. Adică, impunerea unor tăieri dure de fonduri în ce privește unele politici europene, în special la cele privitoare la coeziune și la politica agricolă comună (PAC). Ceea ce Parisul refuză categoric: „Nu PAC trebuie să plătească pentru Brexit”, a avertizat Emmanuel Macron la plecarea de la Bruxelles. Franța, țară care acum are cea mai mare contribuție la bugetul UE, este de acord cu o limitare a cheltuielilor dar, în calitatea sa de mare beneficiar al PAC, s-a făcut purtător de cuvânt al țărilor care resping orice diminuare a fondurilor europene.
Timpul presează
Urgența găsirii unei soluții de compromis nu a fost suficientă pentru a debloca criza. Pentru unele țări „frugale”, afirmă surse diplomatice , este nevoie de o criză înainte de a putea, sub aspect politic, să facă un pas spre un compromis. Prețul politic în fața partenerilor lor europeni ar putea fi ridicat. Motiv pentru care doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a avertizat vineri seară că „timpul presează”, fiind în joc, de fapt în pericol, începând din 2021, marile finanțări europene, de la Erasmus la cercetare, ca să nu fie menționate și alte domenii.
