Edward Crețescu – lovim simultan în start-up-urile inovatoare și în companiile mari care sunt mari contributori la buget și aduc bani din export
Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (parte din Pachetul 2 de măsuri propuse de Guvern) în forma care se discută încă între partidele din coaliția de guvernare riscă să aibă un impact negativ major asupra industriei de IT: astfel, după ce Guvernul a propus eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), astăzi se discută păstrarea acestei taxe nocive pentru companiile mari din Romȃnia, care exportă, asigură locuri de muncă și sunt deja mari contributori la bugetul de stat. Apoi, se reduce deductibilitatea cheltuielilor în relațiile cu entități afiliate, o măsură care împovărează companiile exclusiv din cauza incapacității administrației de a aplica o legislație deja existentă. Ambele propuneri vor avea un impact negativ major asupra companiilor mari, arată un comunicat remis presei.
În același timp, în forma actuală, proiectul lovește în mecanismele de finanțare ale startup-urilor inovatoare. ANIS, în consultare cu organizații din ecosistemul de start-up-uri, a propus grupurilor parlamentare amendarea acestui proiect.
IMCA
- Singura veste bună din pachet părea să fie eliminarea IMCA, după ce a devenit clar că veniturile bugetare suplimentare sunt extrem de mici, în timp ce impactul negativ asupra companiilor mari, românesti și internaționale, este semnificativ.
- Păstrarea acestei taxe ar lovi în egală măsură companiile romȃnești mari, cât și companiile internaționale care asigură locuri de muncă în Romȃnia, ambele categorii fiind deja contributori majori la bugetul de stat.
- Considerăm că această taxă trebuie eliminată definitiv.
Startups
- Prevederile propuse vor avea un impact negativ asupra ecosistemului local de tehnologie și inovatie, prin crearea unor bariere artificiale în finanțarea startup-urilor și a companiilor inovatoare în etapa critică a dezvoltării lor.
- Împrumuturile de tip CLA reprezintă un pilon esențial în finanțarea companiilor aflate la început de drum, oferind flexibilitatea necesară pentru atragerea de capital în lipsa altor structuri juridice avansate. Prevederi precum conversia impusă și interdicția de a restitui împrumuturi către acționari, asociați sau afiliați cât timp activul net este sub jumătate din capitalul social riscă să elimine instrumente critice pentru dezvoltarea startup-urilor.
- În egală măsură, acestea transmit un semnal negativ investitorilor privați, descurajând capitalul de risc și predictibilitatea investițiilor. În forma propusă, investitorii ar fi obligați să își convertească împrumuturile în condiții complet diferite de cele agreate contractual, fără a respecta mecanismele de protecție negociate prin contract. În lipsa unor garanții de stabilitate și securitate juridică, apetitul investitorilor pentru finanțarea companiilor românești va scădea, cu efect direct asupra capacității acestora de a crește și de a concura international.
- Efectele practice ar putea însemna conversii la valoare nominală, diluări necontrolate și pierderea încrederii investitorilor – factori care ar afecta atât fondatorii, cât și ecosistemul investițional local.
- Majoritatea companiilor tehnologice care domină astăzi piața mondială au beneficiat, în etapele inițiale, de finanțări prin astfel de mecanisme. Limitarea lor ar descuraja implicarea fondurilor de investiții și business angels în susținerea ecosistemului local, într-un context în care legislația românească nu oferă mecanisme moderne utilizate în alte state, precum clase multiple de acțiuni.
Deductibilitate cheltuieli afiliați
- Modificarea regimului aplicabil deducerilor de cheltuieli exclusiv în relațiile cu entități afilitate este problematică în lipsa unui fundament economic sau juridic solid, și fără claritate în raport cu aplicarea efectivă.
- Normele existente în cadrul legislativ actual (prețuri de transfer, raportări DAC6, impozitul minim global) aliniate la standardele europene și OCDE, oferă instrumentele necesare pentru prevenirea abuzurilor. Ceea ce este esențial este o administrație fiscală modernizată – digitalizată și eficientă – capabilă să le aplice consecvent și echitabil, fără a penaliza în bloc companiile conforme.
- Introducerea unui plafon pentru deductibilitate ar crea o sancțiune arbitrară și disproporționată și ar discrimina contribuabilii în funcție de structura grupului, încălcând principiile neutralității fiscale, proporționalității și legalității.
- În plus, impactul asupra marilor contribuabili — care reprezintă un segment esențial pentru veniturile bugetare și investițiile străine directe — ar putea fi semnificativ negativ. O astfel de abordare reduce atractivitatea mediului de afaceri, introduce impredictibilitate fiscală și contravine obiectivelor unei economii deschise, competitive și orientate spre creștere sustenabilă.
“Pentru industria de IT din Romȃnia este important ca Guvernul să înțeleagă că orice restricții și prevederi care nu sunt aliniate cu cele internaționale ne afectează competitivitatea pe piața globală. Am atras atenția de multe ori că pierdem startup-urile inovatoare în stadii incipiente de dezvoltare, pentru că aleg să meargă în țări care favorizează dezvoltarea lor accelerată, prin mijloace moderne de finanțare. Ne mȃndrim cu unicorni cu fondatori de origine romȃnă, dar ce folos dacă aduc valoare adăugată și plătesc taxe în alte jurisdicții. La fel, ne plȃngem că nu avem mai multă inovație în Romȃnia, dar nu prioritizăm industriile cu valoare adăugată mare, cum este cea de IT, care deja este un contributor major la buget”, a spus Edward Crețescu, președintele ANIS.
“În același timp, dacă se păstrează IMCA și simultan sunt plafonate deducerile de cheltuieli în relație cu entități afiliate, care furnizează companiilor locale patente, know-how, tehnologie, nu facem decȃt să lovim în competitivitatea companiilor de IT din Romȃnia la export”, a adăugat Edward Crețescu.
