Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,5% din total hoteluri), 4 stele (23,3%) şi 2 stele (18,6%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 38 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2018).
Din numărul total de locuri în hoteluri, 46,1% au fost în hotelurile cu 3 stele, 27,3% în hotelurile cu 4 stele, 20,7% au fost în hoteluri cu 2 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,6% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.
La 31 iulie 2019 erau neclasificate pe stele 107 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 102 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (48,6% din total în anul 2019). Din cele 1625 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2019, un număr de 2 hoteluri, cu un total de 158 locuri, nu erau clasificate pe stele.
Total structuri de cazare pe categorii de clasificare 2.Total structuri de cazare pe categorii de clasificare la 31 iulie 2018 şi la 31 iulie 2019
Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,9% au fost în staţiunile din zona montană, 18,3% în Municipiul Bucureşti şi orașele reședinţă de județ (exclusiv oraşul Tulcea), 10,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,1% în staţiunile balneare, 3,0% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) iar 33,6% au fost în alte localități şi trasee turistice.
Judeţul Constanța a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică
Primele șapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Constanţa (934 structuri de cazare), Braşov (930), Suceava (469), Harghita (420), Mureş (337), Cluj (334) și Prahova (330).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,8%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,2%, judeţul Braşov 8,3%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, județul Bihor cu 3,8%, județul Prahova, Vâlcea și Suceava (fiecare cu câte 3,5 %) și judeţul Cluj cu 3,3%.
Hotelurile au deţinut cea mai mare capacitate de cazare turistică
Din totalul de 162,9 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2019 (exclusiv camerele din căsuţe), 99,7 mii (61,2%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2019 cu 1102 în hoteluri, cu 217 în pensiunile agroturistice și cu 106 în vilele turistice.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2019 a fost de 356,6 mii. Cele mai multe locuri, 199,9 mii, erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 49,1 mii locuri, pensiunile turistice cu 35,2 mii locuri, vilele turistice cu 16,7 mii locuri, hosteluri cu 13,7 mii locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.
Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,6% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 59,5% din camere erau fără baie sau duş.
3. Structura locurilor de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, existente la 31 iulie 2019 (%)
Zona Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, au oferit cel mai mare număr de locuri de cazare
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 92,0 mii erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 85,1 mii erau în „staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 71,8 mii în „alte localităţi şi trasee turistice”, 64,8 mii în „staţiuni din zona montană”, 35,6 mii în „staţiuni balneare” şi 7,2 mii în zona „Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.
4. Structura locurilor de cazare turistică, pe zone turistice, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, existente la 31 iulie 2019 (%)
Informaţii suplimentare:
Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru turişti.
Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
Numărul de locuri este determinat pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente la 31 iulie, aflate în stare de funcţionare.
Sursa datelor: cercetarea statistică referitoare la “Capacitatea de cazare turistică la 31 iulie”; această cercetare statistică se adresează tuturor structurilor de primire turistică cu o capacitate de cazare de minim 5 locuri pat, care au funcționat la 31 iulie 2019 și care au autorizație de funcționare (clasificate) de la Ministerul Turismului.
Nomenclatorul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate, descărcată de pe website-ul Ministerului Turismului, la data de 05 iulie 2019. Lista cuprindea 14279 structuri, din care:
au fost eliminate apartamentele și camerele de închiriat, care fac obiectul unei alte cercetări statistice (circa 3700);
circa 380 unități au fost eliminate pe baza rezultatelor cercetarilor statistice anterioare, constatatâdu-se că sunt fie duble înregistrări, fie structuri turistice care s-au desființat sau și-au schimbat destinația;
1042 unități cercetate erau în reparații capitale la momentul desfășurării cercetării statistice, iar 320 unități au refuzat să răspundă.
Notă: Datele se referă la structurile cu o capacitate de cazare de minimum 5 locuri pat, autorizate/clasificate de către Ministerul Turismului; categoria „Alte tipuri” cuprinde: hanuri, campinguri, popasuri turistice, sate de vacanță, tabere de elevi și preșcolari, căsuțe turistice, spații de cazare pe nave.
