16.5 C
București
marți, 29 septembrie

Autoritățile românești ignoră 9.000 de ani de civilizație neîntreruptă!

O palmă binemeritată dată Școlii Românești de Istorie de un profesor de la Universitatea din Edinburgh: „Autoritățile românești ignoră 9.000 de ani de civilizație neîntreruptă!” 

În Europa de Vest nu se cunoaşte istoria României şi cei care o vizitează acum vãd sãrãcia materialã de astãzi, şi nicidecum milenara ei bogãție culturalã şi spiritualã. 

În plus, propaganda maghiarã din SUA se bazeazã pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanţeazã edituri si opinii la Bucuresti, în timp ce în Elveţia am auzit de la un doctor în istorie (la Geneva, în iunie 1999) cã Transilvania a apãrut în secolul XIII si de la un ambasador francez în România (la Lausanne, în noiembrie 1998) cã poporul român a dispãrut timp de 1000 de ani ca sã reaparã, ca prin miracol, în secolul XIV !!! 

Cu toate acestea, nimeni nu menţioneazã cã cea mai veche scriere din Europa a fost atestatã arheologic în 1961, tot în Transilvania, în satul Tãrtãria, pe râul Someş, în judeţul Alba, de cãtre Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. 

În afarã de România, Tãbliţele de la Tãrtãria, datate 4.700 î.e.n., au fãcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat dezbateri aprinse pe tot globul. 

Deși românii știau sã scrie acum 7.000 de ani, acest detaliu esenţial nu este nici în ziua de azi, dupã mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului românesc si nu apare în manualele de istorie. 

Ce ne spun ”specialiştii” din România ? 

În 1998 s-a publicat «Istoria României» (Editura Enciclopedicã, Bucureşti) de cãtre un colectiv academic sub conducerea unei «autoritãţi în materie», Prof. dr. Mihai Bãrbulescu, culmea culmilor, de la aceeaşi Universitate (din Cluj), care nu spune că Profesorul Vlassa a descoperit Tãbliţele. 

La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tãbliţele de la Tãrtãria sunt mentionate cu semnul întrebãrii într-o foarte scurtã frazã, fãrã nici un comentariu: « Într-o groapã de cult de la Tãrtãria, s-au gãsit (…) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere ?), cu analogii în Mesopotamia.» 

Dar Dl. Bãrbulescu nu-si aduce aminte oare cã scrierea proto-sumerianã apare cu 1000 de ani mai tîrziu si cã cea cicladicã, proto-greacã, dupã 3000 de ani? 

El a uitat cã metalurgia în Europa apare tot în Transilvania, în jur de 3500 î.e.n. ? 

Cã tracii sunt primul mare popor indo-european care intrã în Europa tot în jur de 3500 î.e.n., cu mai mult de douã milenii înainte ca celţii, etruscii, romanii, germanii, sau slavii sã aparã pe harta Europei ? 

Cã tracii ocupau tot teritoriul între Munţii Ural şi Tatra de la est la vest şi de la Marea Balticã la Dunãre si Marea Neagrã de la nord la sud ? 

De asemenea, şi în acelaşi context, niciun specialist în istoria României nu atrage atentia asupra altui “detaliu” primordial, si anume cã limba traco-GETO-dacicã este cu mii de ani anterioarã latinei (care apare abia în secolul VI î.e.n.) si cã, în consecintã, limba românã nu se trage din latinã, pentru cã, desi din aceeasi familie, existã istoric înaintea latinei, deci este o limbã proto-latinã. 

Latina se formeazã din etruscã si greacã, care, desi amândouã indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician, rãspîndit în lumea mediteranã a epocii. În plus, estruscii ei însisi erau o bransã a celților, coborâți în sudul Alpilor în jur de 1200 î.e.n. 

La rîndul lor, celții erau o branşã a tracilor care migrau spre vestul Europei, şi erau numiti ca atare, adicã traco-iliri pânã în secolul VI î.e.n., când se deplaseazã din Noricum (Austria) spre Alpii elvetieni, unde se numesc helveti. 

Atâtea detalii ignorate despre originea, continuitatea, şi însãşi existenţa poporului român dau de gândit. 

Cine schimbă şi interpretează istoria României? 

În mozaicul de limbi şi popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9.000 de ani pe acelaşi teritoriu, şi o scriere de 7.000 de ani, sunt românii de azi. 

Transilvania nu a fost maghiarã şi nici nu putea fi când strãmoşii maghiarilor de azi locuiau în nordul Mongoliei, sursã turco-finicã nu numai a ungurilor, dar si a bulgarilor (care nãvãlesc în România si în teritoriile Bizantine din sudul Dunãrii în secolul VI), a turcilor si a finlandezilor din zilele noastre. 

Hunii pãtrund în Europa pânã la Paris, Roma şi Constantinopole sub Atila în secolul V, dar se retrag spre Ural pânã în secolul IX, când nãvãlesc din nou în Panonia, teritoriu ocupat la acea datã de daci liberi (80%) amestecaţi cu slavi (20%). 

Poporul şi limba GETO-dacã sunt deci cu mult mai vechi decât poporul roman si limba latinã, dar cele douã limbi erau foarte asemãnãtoare, si de aceea asimilarea s-a fãcut atât de repede, în câteva secole. 

Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mãrii Negre, nu numai cã a învăţat geto-daca imediat, dar în şase luni scria deja versuri în limba lui Zalmoxis ! 

Invadarea Daciei, de fapt DOAR a unui coridor spre Munţii Apuseni, a avut ca scop precis cele 14 care cu aur pe care Împãratul Traian (de origine ibericã) le-a dus la Roma ca sã refacã tezaurul golit al Imperiului. 

Peste mai mult de 1000 de ani, dupã cãderea Constantinopolului sub turci în 1453, tributul plãtit sultanilor otomani va fi tot în aur, în formã de “țechini”. 

Și tot în aur se plãtesc în ziua de astãzi anumite interese în România, dupã ce tezaurul naţional de 80 tone-aur a fost vîndut la licitatie în Zürich si cumpãrat de Banca Angliei. 

Cele 14, nu care romane, ci milioane de români din afara României înţeleg şi simt acum, mai bine ca niciodatã, sensul versurilor transilvane “Munţii nostri aur poartã, Noi cerşim din poartã-n poartã!” 

În aceeaşi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), în timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane si a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. 

Cultura şi civilizaţia europeanã si-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole în 330, când Bizantul devine capitala Imperiului Roman. 

Desi se studiazã istoria si limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat “barbar” si “incult”. 

Nici un istoric elveţian nu a fost capabil sã-mi dea un singur nume de scriitor bizantin, nici mãcar Ana Comnena! 

Nimeni nu cunoaste aici cultura si civilizatia bizantinã, religia ortodoxã (“ortodox” este în limbile occidentale un termen peiorativ), si cu atât mai putin istoria si traditia românã. 

Faptul, esential, cã analfabetismul nu exista în Bizanţ, dar exista în Europa de Vest în aceeasi perioadã este si mai necunoscut. 

Academiile “pãgâne” (socratice, pitagorice, orfice, druidice etc.) au fost toate închise în secolul VI, iar când în cele din urmã universitãtile au început sã aparã în Occident în secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Romanã si studiau teologia. 

Numai cãlugãrii si clericii stiau carte, se îmbogãteau prin exproprierea de pãmânturi în favoarea mânãstirilor, si luau puterea în toate tãrile vestice, prin misionarism si prozelitism la început (prin teroare si Inchizitie mai târziu), pânã în secolul XI, când ultimul tinut liber, al vikingilor din Scandinavia, cade sub puterea Romei Papale. 

Între timp, cultura Bizantinã este pãstratã si cultivatã în tãrile Române (de exemplu la Putna), care nu numai cã îsi pãstreazã autonomia fatã de Imperiul Otoman, plãtind-o în aur – ca de obicei -, dar voevozii români trimit anual aur în Grecia pentru a sustine mânãstirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos). 

În Occident, o scurtã istorie a României apare în 1943, scrisã de Mircea Eliade în englezã la Lisabona si publicatã la Madrid (“The Romanians, a Concise History”, Stylos, Madrid, 1943), si republicatã peste alti 50 de ani în România (“The Romanians, a Concise History”, Roza Vânturilor, Bucuresti, 1992). 

În timp ce prima istorie serioasã a Bizanţului apare, tot în englezã, de abia în 1988 (Lord John Julius Norwich, “A Short History of Byzantium”, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). 

Cu toatã bunãvoinţa lui de a reabilita “misterioasa” istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici mãcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv cã nu stie greaca, nici veche nici nouã. 

În final, se pune întrebarea de ce nouã milenii, atestate arheologic, de civilizaţie neîntreruptã pe teritoriul României sunt ignorate nu numai în Europa de Vest, dar şi în România? Cu ce se ocupã istoricii români? 
Dar reprezentanţii României peste hotare ? 
Cine promoveazã cultura milenarã a României ? 

În 1996, când am fost la Bucureşti pentru a face cercetãri în mitologia tracicã, la Academia Românã, spre uimirea mea, mi s-a pus întrebarea de ce mã intereseazã tracii şi Geto-Dacii, când acesta era subiectul de predilecţie al lui Ceauşescu, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. 

La rândul meu, mã întreb ce conteazã 50 de ani de comunism în comparaţie cu cele 9 milenii de istorie româneascã? 

Autor: Prof. dr. Maria-Luminita Rollé, Universitatea din Edinburgh, Academic Consultant in European Mythology

- PUBLICITATE -

2 COMENTARII

  1. Te citez: “Cu ce se ocupã istoricii români? Dar reprezentanţii României peste hotare ? Cine promoveazã cultura milenarã a României ?” ???

    Uite cu ASTA se ocupa istoricii romani, acum ca reprezentanti ai Romaniei peste hotare: https://noiarianiidaci.jouwweb.nl/

    SI NU MAI VORBITI ATATEA PROSTII! Una mai mare ca alta!
    Si aici cica “cultura milenara”😉.
    Bai! Noi avem cultura “doar de 1000 de ani”😉?? Nu e cultura MULTIMILENARA??
    Toate articolele tale sunt ridicole! In altul tot recent, in care laudai inca din titlu cultura noastra Cucuteni (din 6500 BC/i.e.n., deci veche de 8500 de ani), dupa titlul asta, in articol delirai numai aberatii care anulau titlul articolului, printre altele cum ca “noi am intrat in Europa abia acum 3500 de ani”😉 (sau in 3500 BC, nu mai stiu cum te-ai exprimat), ceea ce insemna atunci ca noi NU apartineam de cultura Cucuteni, cu care anuntai inca din titlu ca trebuie sa ne mandrim, de moment ce aia dupa spusele tale, era deja aici, mai veche cu mii de ani decat “intrarea noastra in Europa, dinspre Asia, in 3500 BC”.
    Pe scurt, daca esti senil, nu mai scrie articole! Ca numai te faci de ras. Denigrezi nonstop istoria noastra, pretinzand ca “o promovezi”😉.
    Ai luat-o pe ulei rau de tot dea o vreme. Don’t give up your day job, “teeth mender”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW