Azi, 21 iulie, la circa trei luni de la al doilea tur de scrutin prezidențial, ucrainenii au revenit la urne. De data aceasta, pentru alegerea noului parlament. Sunt în joc 450 de locuri ce sunt atribuite printr-un sistem mixt (proporţionalul și majoritatea relativă). Alegerile legislative erau prevăzute pentru luna octombrie 2019, dar președintele Zelenski a justificat decizia de a le organiza acum, invocând faptul că ucrainenii nu mai au încredere în parlamentul de până acum.
În decursul campaniei electorale, sloganul preferat a fost crearea unui for legislativ totalmente nou, eliminarea parlamentarilor vechi, încetarea coabitării cu un parlament ostil noului președinte Zelenski. De reamintit că în campania sa prezidențială, Zelenski și-a anunțat intenția de a înlocui «integral o clasă politică coruptă și formată în epoca sovietică», temă reluată și în campania pentru actualele alegeri legislative.
Oficial, în aceste alegeri sunt în competiție 23 partide. Cinci dintre ele au șanse serioase să intre în Adunarea națională (Rada), creditate cu suficiente intenții de vot pentru a atinge baremul de 5% din sufragiile exprimate. Jumătate din cei 450 deputați intră în parlament pe baza unui vot în favoarea listelor electorale alcătuite de către partidele politice, iar ceilalți 225 sunt desemnați prin vot nominal, cu majoritate relativă.
Toate sondajele ce au precedat scrutinul au dat favorit partidul președintelui Volodimir Zelenski, «Servitorul poporului» (în rusă «Sluga Naroda» ). El a fost creditat cu intenții de vot între 42% și 52%, mult înaintea rivalilor săi. Aceste cifre, remarcă analiști politici locali, par să ateste dorința ucrainenilor de a reînnoi și mai ales a întineri parlamentul. Există însă riscul ca după ce ucrainenii, sătui de vechiul sistem, au ales la președinție un novice în politică, să fie aleși și în forul legislativ deputați fără experiență.
Decizii radicale
Partidul lui Zelenski a exclus de pe listele sale electorale foștii parlamentari, privilegiind personalități tinere, ieșite din societatea civilă, din lumea întreprinderilor, militanți sau celebrități fără un trecut politic. Lipsa lor de experiență ar urma, potrivit surselor din partidul «Servitorul poporului», să fie corectată pe parcurs. Sunt prevăzute cursuri de administrație și politice pentru tinerii deputați, în cadrul unui program de formare a noilor deputați finanțat de agenția americană USAID.
Va fi necesară, totuși, o coaliție la guvernare
În ciuda cifrelor extrem de promițătoare din sondajele de opinie realizate în ajunul scrutinului legislativ, spune cunoscutul comentator politic kievlean Volodimir Fessenko, citat de RFI, pare puțin probabil ca partidul lui Zelenski, «Sluga Naroda» (Servitorul Poporului), să obțină suficiente mandate pentru a avea majoritatea absolută în parlament. Se spune că nu este o problemă să-și monteze o coaliție, dar Zelensky are în vedere, mai întâi, o altă strategie: va încerca să atragă, individual, deputați aleși prin scrutinul majoritar, indiferent din ce partid sau coaliție provin. Abia după aceea va încerca realizarea de alianțe cu alte formațiuni politice. Corespondentul RFI a aflat că de un interes special se bucură partidul «Golos» («Vocea»), condus de Sviatoslav Vakarciuk, solistul celebrului grup rock din Ukraina, cunoscut și în afara granițelor Ucrainei. Dacă va obține minimum 5% din voturi pentru a putea intra în Parlament, este previzibilă o alianță cu partidul președintelui. Într-o viitoare coaliţie, prognozează analiști politici din Kiev, ar mai putea intra partidul Batkivchtchina (Patria) condus de Iulia Timoşenko, pe baza unor negocieri reciproc avantajoase. Între partidele care în mod cert au șanse să intre în noul parlament figurează de asemenea Platforma de opoziție (pro-rusă) și partidul fostului președinte Petro Poroşenko, «Solidaritatea europeană».
