Bacalaureat la ofertă

A început bacalaureatul – examenul de-adevăratelea, cu probele scrise, pentru că prima parte, cu probele de evaluare a competențelor, după ce că de felul ei este formală, anul acesta nu a existat deloc. S-au înscris aproximativ 155.500 de candidați, dintre care 123.800 din promiția curentă și 31.800 din serii anterioare, anunță Ministerul Educației și Cercetării. Anul trecut s-au înscris în total 135.000 de candidați, dintre care 19.000 din serii anterioare. 

Creșterea numărului de înscriși, cu precădere din serii anterioare, nu este deloc surprinzătoare. Cum să nu fie valorificată oferta unui bacalaureat pe jumătate?! Cum să nu profite atâția dintre cei care altfel nu mai aveau demult treabă cu cartea, dacă avuseseră vreodată?! Asta înseamnă să se ceară doar materia de pe primul semestru, și acela, cu durata de numai trei luni, cât fusese fixat prin structura anului școlar încă în curs. A încetat dintr-odată critica (altfel, justificată) față de moștenirea lăsată de guvernarea dinainte, care construise această structură, suprasolicitându-i pe elevi cu materie de un semestru înghesuită în trei luni. A putut fi tras chiar un folos, găsindu-se o cale mai acoperitoare de a da diplome cui rămăsese fără, decât ideea celor dinainte de a plasa o sesiune de recuperare pe undeva, pe parcursul anului școlar. Inechitatea provocată astfel a fost trecută cu vederea. Facilitate justă pentru elevii bulversați de situația creată, ca și pentru familii, profesori, autorități, tăierea unei bucăți din materie a însemnat pleașcă pentru unii care uitaseră că mai e școală pe lume. Ei la vremea lor au avut școală și materie integrale. Acum, beneficiază și ei de reducere. Măsurile speciale de acces le-au permis să se strecoare cu ceilalți, precum băiatul cu o imitație de tricou al Argentinei, care a găsit că-i momentul să-și facă un selfie cu Messi și a scăpat pe teren profitând de un meci cu participare restrânsă, pentru că altfel, pe un stadion funcțional integral, n-ar fi avut spor.

Afluxul de înscrieri nu e nici paradoxal în raport cu atmosfera premergătoare examenelor naționale, de solicitare a renunțării la ele, de prevestire a urmărilor grave etc. Tocmai această atmosferă a împins către perceperea unui examen incert, în sensul că, după prostul nărav de a da speculații, ciorne și zvonuri drept certitudini, s-a răspândit ideea că se echivalează, se anulează, e imposibil, se va considera, o să vedeți etc., așa că e momentul, e de profitat! Într-un fel, asta și dovedește renunțarea la probele de evaluare a competențelor. Nu pot fi considerate probe de examen niște echivalări din ochi ale unor medii recuperate de prin cataloagele claselor anterioare de liceu cu calificative botezate ad-hoc. În același timp, nici eliminarea lor de tot nu era posibilă, fiindcă așa e reglementat examenul din acest an, cu ele în componență. Discutatabilă este considerarea, conform echivalărilor aplicate în locul susținerii probelor, drept experimentat a unui candidat de 8,50, pe același plan cu unul de 10 și drept mediu, a unuia la limita promovării, de 5. Revizuirea acestei părți a bacalaureatului, dacă e să fie păstrată, merită să constituie o temă de reflecție. Până acum, a fost perpetuată, mutată de colo colo (s-a desfășurat și după probele scrise, și în timpul semestrului II), cu deranjul de rigoare, deși este asumată ca formală.   

Bacalaureatul 2020 merge după tipicul cunoscut, cu probele scrise de limba și literatura română (22 iunie), limba și literatura maternă (23 iunie), proba obligatorie a profilului, adicămatematică pentru real, tehnologic, militar, pedagogic și istorie pentru uman și vocațional (24 iunie), proba la alegere a profilului și specializării, adică fizică, chimie, biologie sau informatică pentru real, tehnic, resurse naturale și protecția mediului, militar și geografie, filosofie, logică și argumentare, economie, psihologie, sociologie pentru uman, servicii, vocațional (25 iunie). Urmează afișarea rezultatelor, depunerea contestațiilor, rezolvarea, afișarea rezultatelor finale. Nu e nicio schimbare față de probele cunoscute de câțiva ani și nici față de calendarul fixat la începutul anului școlar. Nouă este programarea unei sesiuni speciale, cu începere din 6 iulie, pentru candidați indisponibili medical.

Restrâns și constrâns, bacalaureatul 2020 e de lăsat în urmă ca o excepție. Bacalaureatul e de adus la ceea ce trebuie să fie. Nu are cum să fie un examen al maturității, cum i se spune, unii zicându-i examenul de maturitate, convinși că astfel recuperează denumirea și rostul originare, fără să știe că examen de maturitate și diplomă de maturitate sunt termeni din anii ’50 și prima parte a anilor ’60, când nici cuvântul liceu nu se mai folosea, ci școală medie. Bacalaureatul e un examen al începutului. Deschide drumul în viață, spre carieră de nivel superior și de aceea i se cuvin o formă, un conținut și o tratare pe măsură.