Cercetătorii de la Catedra de Stomatologie a Universității din Louisville, Kentucky, coordonată de Dr. Jan Potempa, raportează noi descoperiri cu privire la modul în care bacteriile implicate în boala parodontală pot călători în întregul organism, eliminând toxine implicate și în boala Alzheimer, în pneumonia de aspirație, dar și în artrita reumatoidă.
Oamenii de știință au detectat urme ale bacteriilor cu pricina în probele de creier prelevate de la persoane cu Alzheimer și au folosit șoareci pentru a demonstra că bacteria își poate găsi calea de la gură la creier.
Ce este boala parodontală și ce bacterie o produce?
Boala parodontală, numită și parodontită sau popular „boală gingivală”, e o boală orală complexă, dată de distrugerea inflamatorie indusă de bacterii a țesuturilor care susțin dinții. Boala mai poate fi descrisă și ca una dintre infecțiile polimicrobiene cele mai frecvente ale oamenilor, care avansează destul de rapid și care poate duce treptat la retragerea gingiilor, la apariția de leziuni ale țesuturilor moi, la slăbirea oaselor și, mai ales, la pierderea dinților – în forma de parodontită severă.
Boala parodontală are mulți factori de risc, printre care, la loc de cinste stau vârsta avansată, fumatul, consumul de cafea, diabetul, factorii genetici, stresul, bruxismul (scrâșnitul din dinți), însă igiena orală precară pare de departe cel mai important factor care poate duce la instalarea acestei maladii.
În plus, mai multe bacterii au fost descoperite ca fiind responsabile de intensitatea și rapiditatea evoluției bolii. Până în prezent, peste 700 de tipuri de bacterii au fost identificate în eșantioanele prelevate din cavitățile orale cu ocazia unui studiu realizat la Iran University of Medical Sciences în 2017 și, dintre bacteriile suspectate ca fiind implicate în etiopatogenia bolii parodontale, Porphyromonas gingivalis a fost considerată cea mai agresivă și a fost studiată cu mare atenție din pricina capacității sale unice de a sustrage răspunsul imun.
Concluzia la care s-a ajuns atunci a fost că Porphyromonas gingivalis, acest germene anaerob oral gram-negativ, este considerat ca fiind factorul etiologic principal în bolile parodontale datorită producerii unui număr de factori extrem de virulenți (lipopolisacharida, fimbria, gingipaina etc.), fapt care duce la distrugerea țesuturilor parodontale.
Diferitele componente de suprafață ale acestei bacterii îi permit să interacționeze cu mediul extern, să crească, să se hrănească în voie, să colonizeze zona și, mai ales, îi permit formarea unui BIOFILM care va funcționa ca un scut de protecție împotriva apărării gazdei.
Cum ajunge această bacterie din gură la creier?
În timp ce studiile din anii anteriori au demonstrat implicarea P. gingivalis în boala parodontală, dar și prezența ei în probele de creier de la pacienții cu Alzheimer, echipa condusă de Dr. Jan Potempa, în colaborare cu Cortexyme. Inc., a oferit în aprilie 2019 cele mai puternice dovezi aduse până în prezent că bacteria mai sus pomenită poate contribui efectiv la dezvoltarea bolii Alzheimer.
Cercetătorii au comparat probele de creier de la persoanele decedate, cu și fără boala Alzheimer și care au fost aproximativ de aceeași vârstă atunci când au murit, și au constatat că Porphyromonas gingivalis a fost găsită mai frecvent în probele de la pacienții cu Alzheimer, evidențiate prin amprenta ADN-ului bacterian și prin prezența toxinelor sale cheie, cunoscute sub denumirea de gingipine.
În studiile care au folosit șoareci, ei au arătat că Porphyromonas gingivalis se poate deplasa de la gură la creier și că această migrație poate fi blocată de substanțele chimice care interacționează cu gingipaine. Un medicament experimental care blochează gingipainele, cunoscut sub numele de COR388, este în prezent în studiile clinice în faza 1 pentru boala Alzheimer. Cortexyme. Inc. și echipa lui Potempa lucrează și la alți compuși ce blochează enzimele importante pentru Porphyromonas gingivalis, în speranța de a-i întrerupe rolul în avansarea Alzheimerului și a altor boli, cum ar fi artrita reumatoidă, o boală autoimună, și pneumonia de aspirație, o infecție pulmonară dată de inhalarea alimentelor sau a salivei.
Porphyromonas gingivalis apare în mod obișnuit în gingiile noastre încă din perioada adolescenței. Aproximativ una din cinci persoane sub 30 de ani au un nivel scăzut de bacterie în gingiile lor. Deși nu este dăunătoare la majoritatea oamenilor, dacă se multiplică foarte rapid, poate provoca inflamații, ceea ce duce la roșeață, sângerare și eroziunea țesutului gingival.
Care e situația în România și cum o putem preveni?
Aceeași baterie, pe care o găsim în mod normal în cavitatea bucală, face ravagii și la noi în țară. Porphyromonas gingivalis, bacteria implicată în principal în apariția bolii parodontale, are capacitatea de a circula în organism și de elibera toxine care se pare că au legătură cu pmneumonia de aspirație, artrita reumatoidă și cu boala Alzheimer, întrucât cercetătorii au detectat urme ale bacteriei mai sus amintite în probele de creier ale pacienţilor cu Alzheimer.
Ce se întâmplă? În primul rând, parodontoza este o afecțiune data de acumularea și înmulțirea în gură a unor astfel de bacterii, dintre care Porphyromonas gingivalis e cap de afiș, care atacă în principal părțile moi ale gurii (gingiile sau ligamentele de susținere a dinților), iar într-un stadiu mai avansat produc daune și la nivelul oaselor maxilare. Această acumulare de bacterii însă se produce în timp și depinde în mare măsură de noi, deoarece apare din pricina unei igiene dentare incorecte sau incomplete și din cauza lipsei igienizărilor periodice, care ar trebui efectuate de medicul stomatolog din 6 în 6 luni.
De aceea, ca principală măsură de prevenție, cercetătorii pun accent pe importanța covârșitoare a unei bune igiene dentare, în vreme ce oamenii de știință caută modalități noi de a controla mai bine evoluția acestei infecții bacteriane comune.
„Igiena orală este foarte importantă pe parcursul vieții noastre, nu numai pentru a avea un zâmbet fermecător, ci și pentru a scădea riscul apariției multor boli extrem de grave”, a declarat Dr. Jan Potempa, Profesor al Catedrei de Stomatologie a Universității Louisville și șef al departamentului de microbiologie al Universității Jagiellonian din Cracovia, Polonia. „Persoanele cu factori de risc genetic, care îi fac susceptibili la artrita reumatoidă sau boala Alzheimer, ar trebui să fie extrem de preocupați de măsurile de prevenție a bolilor gingivale”.
