Articol scris de prof. Rodica și Mihai Constantin Alexandru
Foto: Daniela Andreoiu
Joi, 18 septembrie 2025, Clubul Pensionarilor din Micro VI din Municipiul Târgoviște a organizat, sub egida Primăriei, o excursie tematică coordonată de doamnele Mihaela Sambuta și Oana Cojocaru, pe ruta Târgoviște, Mănăstirea Caraiman din Bușteni (care reprezintă o îngemănare a arhitecturii moderne cu natura și credința creștină ortodoxă), Castelul Bran și zona de Arhitectură Rustică: Rucăr-Fundata.
Pe meleagurile de vis în 1972 am însoțit Ansamblul folcloric “Floricica”, al Clubului Muncitoresc Fieni, la Festivalul Internațional de la Fundata.
Eram impresionați de “marea” de oameni în straie de sărbătoare, costume naționale din toate zonele folclorice.
În cântece de buciume, de tulnice, tarafuri, care mai de care mai renumite și în ritmuri de dansuri populare, revărsau bucurie, sănătate și dragoste. Zona turistică imortalizată de reporteri poate rivaliza cu orice zonă similară din Europa.

Am continuat pelerinajul nostru către Cheile Grădiștei și Mănăstirea Corbii de Piatră.
Rareori întâlnești imaginea feerică a naturii virgine, cu aerul curat, impresionați de coamele ascuțite ale munților pe culmea cea mai înaltă reliefându-se crucea semeață de piatră.
Cei 45 de participanți au menținut cu entuziasm traseul cântând renumite șlagăre de petrecere și voie bună, dar și celebre romanțe, ținând cont că, în curând, va avea loc Festivalul Internațional de Romanțe “Crizantema de Aur” , ediția cu numărul 58, care se va desfășura sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Ne-am bucurat de acompaniamentul muzical la chitară, susținut de “tânărul” pensionar Vlăsceanu, fost membru al unei formații laureate a întreprinderii “ROMLUX” Târgoviște, care, până nu demult, asigura lămpi electrice și fluorescente pentru țară și export.
Pe tot drumul am apreciat desfășurarea de forțe umane și utilaje moderne care reparau șoselele și podurile afectate de intemperiile vremii pe Valea Dâmboviței și Ialomiței.
Biserica rupestră de la Corbi, menționa istoricul Constantin Aricescu, a fost o grotă, un avanpost al primilor creștini. Nicolae Iorga afirma că aceasta are peste 1000 de ani. Carmen Laura Dumitrescu, într-un studiu pertinent, menționa că arhitectura este specifică artei bizantine din secolul X. Subliniază că pictura, care încă rezistă pe pereții de piatră, este cea mai veche din Țara Românească, fiind realizată, către sfârșitul secolului XIII și începutul secolului XIV, de zugravi aduși din Constantinopol.

Neagu Djuvara propune anul 1290. Biserica se înrudește cu lăcașurile de cult din Capadocia. La 23 iunie 1512 este prima atestare documentară a Mănăstirii, când Monahia Magdilina (Musa), descendentă a familiei de boieri Craiovești și mătușa sfântului Voievod Neagoe Basarab, redeschide mănăstirea, așa cum menționează Nicolae Iorga, ca primul lăcaș de călugărițe de la noi din țară. Hramul Mănăstirii: „Adormirea Maicii Domnului și Sfinții Petru și Pavel”. Trapeza dăltuită în piatră ținea divanul țării. În anul 1515 sfântul voievod Neagoe Basarab închina Mănăstirea ctitoriei sale de la Curtea de Argeș, ea devenind metoc al Mănăstirii Argeșului.
În a doua jumătate a sec. al XVII-lea Mănăstirea devine biserică de mir ca urmare a așezării în jurul ei a unei colonii de peste 100 de români ortodocși din Jina Sibiului care respingeau Unirea cu Roma.
Prin grija Preasfinției Sale I.P.S. Calinic Argeșeanul, în 1996 s-a reînființat Mănastirea Corbii de Piatră, iar la 23 mai 2003, prin numirea ca stareț a Părintelui Ignatie Gorunescu, s-a reînnnodat viața monahală.
În urma cercetărilor din anul 2007, s-a concluzionat că prima scenă pictată la dreapta intrării în naos este tabloul votiv al Mănăstirii înfățișându-l pe Voievodul Basarab Întemeietorul, încadrat de cei doi fii ai săi.
Din credința populară și mărturiile pelerinilor se spune că apa izvoarelor acestor locuri este tămăduitoare. Aproape de Mănăstire se află “Casa Albastră” , suflet al acestor împrejurimi, păstrătoare a mobilierului și accesoriilor tradiționale ale acestor locuri.

Documentare: Pliantul de prezentare de la Mănăstirea “Corbii de Piatră” și Internet