Catastrofa statului eșuat

Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a declarat că statul român este un ”stat eșuat”.

O declarație de-a dreptul șocantă, continuată după câteva zile cu una și mai șocantă prin care domnul președinte recunoaște că ”situația este disperată, e catastrofă!”.

Desigur, recunoașterea propriului eșec în calitate de șef al statului ar fi dus în alte țări la demisia imediată sau în Japonia chiar la harakiri, dar nu trebuie să ne comparăm cu alte țări. La noi, demisia nu se practică, harakiri, nici atât, deci să analizăm ceea ce a declarat președintele și nu ce ar fi putut sau trebuit să facă după șocanta sa declarație.

Oare ce sau cine l-a obligat pe domnul președinte Iohannis să recunoască un crunt adevăr, acela că este conducătorul la al doilea mandat al unui stat eșuat aflat într-o situație disperată?

Sper că există o singură explicație, aceea a conștientizării de către președinte a situației reale în care a ajuns România și cetățenii săi prin despărțirea (în sfârșit) de lumea basmelor premierului demis Florin Cîțu în care ”se făcea că românii trăiesc bine și prosperă în împărăția lui superman”.

De fapt, ce se înțelege prin ”stat eșuat”?

Conform Encyclopaedia Britannica: ”Capacitatea de guvernare a unui stat eșuat este diminuată încât nu poate îndeplini sarcinile administrative și organizatorice necesare pentru a controla oamenii și resursele, oferind doar servicii publice minime.

Un stat eșuat suferă din cauza prăbuşirii infrastructurii unităților educaționale și sanitare și a deteriorării indicatorilor de bază ai dezvoltării umane, cum ar fi mortalitatea infantilă și indicatorii calității vieții. Statele eșuate creează un mediu de corupție în care încălcarea Constituției devine o caracteristică a comportamentului decidenților politici”.

Păstrând anumite proporții, specifice valorilor și normelor europene, nu se poate nega faptul că statul român este un stat eșuat sau, conform indicatorilor de vulnerabilitate, într-un stadiu în care trecerea de la vulnerabilitate la eșuare este iminentă pe termen scurt dacă nu se iau măsuri imediate de stabilitate politică și economică. (vezi: În acest sens, ” World Population Review 2021” calculează un indice al vulnerabilității (Fragile States Index) care situează țările pe o scară a pericolului de a deveni ”eșuate”. Cel mai puțin vulnerabil stat apare a fi Kuweit (3,2) iar cel mai vulnerabil Yemen (113,5). România are un index de 47,8 ).

Opinia mea este că parcurgem cel mai periculos moment din punct de vedere al situației economice de după 1990.

Pentru prima oară în ultimele două decenii apar ca fiind posibile în viitoarele luni semnele stării de faliment prin incapacitatea de plată.

Vulnerabilitățile economice pe care România le înregistrează în prezent sunt cele mai periculoase nu doar din cauza gravității lor, ci și faptului că nu le-am mai întâlnit din momentul în care România a început procesul de tranziție de la economia centralizată la economia de piață. Acestea sunt generate de influența conjugată a factorilor de ordin extern și intern în contextul în care efectele crizei pandemice devin dramatice.

Ne aflăm într-o situație extrem de periculoasă și deoarece posibile măsuri și politici economice de preîntâmpinare sau de atenuare a acestor efecte devin greu sau chiar imposibil de conceput și de aplicat în lipsa unor guverne stabile și cu majoritate parlamentară.

Un semnal extrem de îngrijorător a venit pe data de 22 oct. a.c. din partea agenției de rating Fitch care a confirmat ratingul suveran al României la ‘BBB minus’ cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria ‘investment-grade’ (recomandat pentru investiţii).

Perspectiva negativă reflectă continua incertitudine privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu şi impactul asupra finanţelor publice ale României de pe urma riscurilor persistente legate de pandemie şi a creşterii costurilor cu energia, apreciază Fitch.

Ratingul din categoria ”investment-grade” este sprijinit de nivelul datoriei guvernamentale şi serviciul datoriei, care sunt sub nivelul altor ţări cu rating similar, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste nivelul altor ţări cu rating similar şi sunt sprijinite de apartenenţa la UE.

Acestea sunt contrabalansate de deficitul ridicat bugetar şi de cont curent, de un nivel redus al consolidării fiscale şi de rigidităţile ridicate ale bugetului, susţine agenţia de evaluare financiară. Fitch se aşteaptă în continuare la o consolidare fiscală moderată pe termen scurt, deficitul general guvernamental, calculat pe baza metodologiei ESA, urmând să ajungă la 8% în 2021.

Riscurile descendente s-au accentuat inclusiv la obiectivul deficitului bugetar pe 2022 (6,2% din PIB conform Programului de convergenţă) deoarece planificata reducere cu 1,2 puncte procentuale a cheltuielilor ar putea fi compromisă de costurile cu sănătatea şi transferurile mai ridicate/salarii pentru a face faţă creşterii costurilor cu energia, deşi acestea ar putea fi parţial atenuate de profiturile mai ridicate ale companiilor energetice deţinute de stat, apreciază Fitch.

Fitch estimează în prezent un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2023, printre cele mai mari în rândul ţărilor cu rating similar. Conform scenariului de bază, Fitch estimează o creştere graduală a datoriei publice ca procent din PIB la 55,2% în 2023, de la 47,3% în 2020.

Dinamicile datoriei publice rămân vulnerabile la potenţialele modificări ale încrederii pieţelor şi a schimbărilor politice adverse. Mai mult, macrodezechilibrele persistente, inclusiv un deficit extern ridicat, limitează răspunsul politic în eventualitatea unor macroşocuri, avertizează agenţia.

Un alt semnal de o gravitate extremă este efectul unei inflații galopante. România este pe locul 5 în rândul statelor europene în ceea ce priveşte inflaţia.

Sporirea presiunilor inflaţioniste devine din ce mai mult o provocare politică cheie. În septembrie, rata inflaţiei a urcat la 6,3%, comparativ cu limita superioară a ţintei BNR (2,5% +/-1pp), iar noi ajustări ale preţurilor energiei şi alimentelor vor face probabil ca inflaţia să depăşească 7% până la finalul anului (cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Nu se poate subestima nici creșterea alarmantă a datoriei publice. Măsurile nejustificate și neexplicate ale guvernării Orban-Cîțu au făcut că România să fie printre statele cu cel mai ridicat deficit guvernamental din Uniunea Europeană. 

Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în trimestrul doi din 2021 la 6,9% din PIB în zona euro şi la 6,3% din PIB în Uniunea Europeană, iar România se află printre ţările cu cel mai ridicat nivel.

În perioada aprilie-iunie 2021, deficitele au rămas la un nivel ridicat, deşi au scăzut comparativ cu primul trimestru din 2021. Reducerea deficitului vine în urma unui nivel mai ridicat al PIB-ului, în timp ce cheltuielile şi veniturile au crescut comparativ cu primul trimestru din 2021.

Este o situație care ar putea determina ca ratingul României să fie revizuit în scădere în urma unei deteriorări a credibilităţii politice care ar duce, de exemplu, la o creştere a datoriei publice mai rapidă decât s-a estimat, ar reduce flexibilitatea financiară sau ar spori riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice. Pe plan extern, o deteriorare susţinută a balanţei de plăţi ar putea duce la o scumpire a creditelor contractate.

Ce se poate întâmpla în viitoarele luni?

Aceste date ne arată că în perioada următoare ne aşteptăm în continuare la o creştere a inflaţiei şi a costurilor care nu poate fi evitată. În primul rând, este o creştere a inflaţiei pe plan european şi mondial, mai ales la materiile de bază. Şi se vor accentua aceste probleme în perioada următoare, din cauza problemelor la lanţurile de aprovizionare. De aici va veni încă un puseu de inflaţie. 

Dar există cauze în interior. Nu mai vorbim de cele binecunoscute, cum ar fi preţurile la gaz, combustibil, electricitate. Compensarea pe care o face Guvernul nu reduce inflaţia, ci doar facilitează greutatea plăţii facturilor. Vine o inflaţie pe asigurări, momentan auto, dar va veni şi la case, şi vine o inflaţie de import. Vin sărbătorile de iarnă, când se fac importuri foarte mari, iar asta nu ar fi o problemă, dacă am importa ce nu putem produce noi. Dar continuăm să importăm foarte multă mâncare, pentru că nici anul acesta nu s-a realizat acel stimulent pentru a putea fi procesată materia primă în ţară. Exportăm seminţe şi importăm în continuare ulei. 

Lucrurile acestea se vor accentua în următoarele săptămâni şi din cauza psihozei care s-a format din efectele pandemiei. Populaţia va începe să consume mai mult decât până acum medicamente şi servicii medicale.

Noile restricții impuse în scopul reducerii efectelor pandemiei, ca și continuarea stării de instabilitate politică afectează puternic economic și vor genera noi dificultăți în creșterea ponderii și volumului veniturilor bugetare. Este de aștepat ca în aceste condiții noul guvern (în cazul în care se va reuși încetarea crizei politice cel târziu până la finele primei jumătăți a lunii noembrie) să încerce aplicarea unor măsuri urgente de stabilizare a economiei dar care, în opinia mea, nu vor putea evita contractarea unor noi împrumuturi și chiar o revizuire a codului fiscal în sensul creșterii veniturilor prin excluderea unor facilități fiscale sau chiar introducerea sau suplimentarea unor impozite și taxe în condițiile în care nu vor avea loc creșteri de venituri salariale sau de pensii (eventual, cu excepția unor minime indexări).

.

- Publicitate -

1 COMENTARIU

  1. Polonia era o republica democratica in care seimul alegea regele. Chiar ales regele avea drepturi limitate de seim. Seimul nu regele conducea Polonia. Asta fiind situatzia nimeni nu a fost ingrijorat cand seimul a ales un rege German, mai exact un Sas din Drezda. Regele Sas venea rar in Polonia shi atunci doar ca sa-shi incazeze salariul shi mita. Sub conducerea lui palate splendide s-au construit la Deezda in timp ce Polonia se scufunda in saracie shi innapoiere. Cand in sfarshit a decedat seimul shi-a dat seama de greshala facuta shi a ales un Polonez dar era deja prea tarziu. Polonia condusa de regele Sas devenise un stat eshuat, a fost impartzita intre vecini shi a incetat sa mai existe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW