Ce măsuri fiscal-bugetare a pregătit Guvernul pentru anul 2022, reacţiile mediului de afaceri

Guvernul a prezentat Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare ce urmează a fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2022. Măsurile îi afectează pe toți cetățenii indiferent dacă sunt din sectorul bugetar, privat sau sunt pensionari. Printre măsuri se numără și scăderea pragului de încadrare ca microîntreprinderi la 500.000 euro față de 1 milion de euro cât este în prezent, precum și perioada maximă de acordare a salariului minim brut pe economie la 24 de luni. Guvernul  consideră că neadoptarea măsurilor fiscale propuse ar determina o reducere a veniturilor  bugetare în anul 2022 cu 6 miliarde lei, reprezentând 0,5% din Produsul Intern Brut. Reacțiile mediului de afaceri nu s-au lăsat așteptate. Atât reprezentanții Organizației Femeilor Antreprenor –UGIR (OFA-UGIR) cât și ai Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) au prezentat amendamente prin care atrag atenția că prin forma actuală există riscul apariției de blocaje generate de lipsa de predictibilitate fiscală cu efect direct asupra viitorului microîntreprinderilor din România, cât și asupra faptului că, prin ambiguitate legislativă, acordarea voucherelor de vacanță este pusă sub semnul întrebării. Iată observațiile și argumentele argumentele OFA-UGIR și FPTR transmise către Guvern: 

Cu referire la Titlul III – impozitarea veniturilor microîntreprinderilor, argumente pentru ca măsura să fie CEL PUȚIN AMÂNATĂ pentru 2023 sunt următoarele:

Referitor la reducerea la 500.000 euro a pragului pentru încadrarea în categoria Microîntreprinderilor, taxate cu cota redusă de 1% respectiv 3%  aplicate asupra veniturilor realizate, vă transmitem următoarele:
• în contextul stării actuale, deja mulți întreprinzători se confruntă cu probleme financiare, și această măsură ar trebui amânată. În caz contrar efectele vor fi negative, cum ar fi închiderea afacerilor, scăderi salariale, creșterea cheltuielilor din afară sferei activității societății pentru diminuarea profitului, diminuarea încasărilor efective la buget.
• Modificarea modului de impozitare în timpului anului fiscal nu este o practică sănătoasă pentru mediul de afaceri. Pentru că bugetul afacerii, conceput într-o anumită structură în ceea de privește cheltuiala cu obligațiile fiscale, stă la baza succesului firmelor. Iar dacă la început de an 2022 o companie ofertează un preț pentru un contract estimând un anumit nivel al EBITDA, se va trezi la jumătatea anului că, independent de voința sa, va trebui să înceapă să strângă cureaua pentru ca profitul net estimat la început de an să nu se transforme apoi în pierdere. Iar costurile salariale vor fi primele pe care va încerca să le diminueze. Și astfel, iată că rezultatul acestei practici se reflectă până la urmă în nivelul de trai al cetățenilor acestei țări.
• Codul fiscal, prevede la art. 4, alin 2: ”În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu dată de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțîn pe parcursul acelui an.”
• Guvernul României s-a angajat într-adevăr în cadrul PNRR să scadă acest prag de 1 milion de euro, dar în mod treptat, respectiv începând cu trimestrul I al anului 2023, până în trimestrul IV al anului 2024.
Reglementarea fiscală urma să fie finalizată până în trimestrul IV al anului 2022, conform variantei PNRR existentă pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (partea II-a, componenta 8, Tabel jaloane și ținte, număr secvențial 206).
• Instituirea impozitului pe venitul microîntreprinderilor și simplificarea regulilor de taxare a micilor contribuabili, nu doar că a dus la o mai bună conformare fiscală al acestora în ce privește raportarea și plata impozitului, dar efectele se observă și în atitudinea proactivă a micilor întreprinzători.

Articolul III alin (1) anulează posibilitatea acordării voucherelor de vacanță pentru personalul bugetar începând cu anul 2022.
Articolul III alin (1) trebuie completat la excepții, alături de tichetele de creşă și cu voucherele de vacanță.

Propunem următoarea formulare:
„Art. III- (1) În anul 2022, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă și a voucherelor de vacanță, reglementate de Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.”.

Rămâne de văzut dacă aceste observaţii vor fi și preluate de către Guvern.

Prezentăm integral proiectul Ordonanței de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea unor acte normative.

- Publicitate -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

WWW