Prin OUG 107/2024 se încearcă a se încasa sume suplimentare la buget, prin amnistierea celor care au restanțe de plată la bugetul de stat la data de 31.08.2024, adică își plătesc datoriile principale până în 25.11.2024, respectiv sunt scutite de plata accesoriilor companiile private, iar persoanele fizice sunt scutite și de o parte din datoriile principale, respectiv 50% sau 25%, după caz, plus anularea accesoriilor, adică penalităților și dobânzilor aferente sumelor neplătite, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin stimularea companiilor private plătitoare de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor să-și achite la termen obligațiile de plată, acestea fiind recompensate cu 3% din sumele datorate. Toate bune și frumoase, dar, făcând un mic calcul, te întrebi dacă nu cumva se greșește pe undeva, prin punctele esențiale? Asta ca să-l parafrazăm pe Caragiale.
Despre ce este vorba? Bonificația de 3% pe an înseamnă 0,008% pe zi (3% : 365 zile), deci cu atât i se reduce impozitul unui bun-platnic, pe când unui rău-platnic, cu voie sau fără voie, i se anulează accesorii de 0,03% (0,01%/zi pentru penalități de întârziere și 0,02%/zi pentru dobânzi), deci de 3,75 ori mai mari decât la bunii-platnici. Nu ar trebui să fie invers? Sau, cel puțin, la fel? Pentru a fi la fel, deși nu chiar la fel, bonificațiile ar trebui să fie de cel puțin 10% (10% : 365 zile).
Ei bine, cu 10% contribuabilii ar fi stimulați să-și plătească la termen datoriile, mai mult, ei sunt capabili să-și plătească aceste datorii, pe când ceilalți poate chiar nu pot să-și plătească obligațiile, nu sunt neapărat de rea-credință. Iar dacă nu pot, cum vor putea acum, cu toată amnistia fiscală? Mergând mai departe, poate că nu ar fi lipsit de interes să se creeze un sistem de stimulente prin care să fie recompensați contribuabilii diferențiat, în funcție de data plății, pe sistemul plății impozitelor și taxelor locale, respectiv dacă se achită până la o anumită dată să se acorde un procent de bonificație, pentru altă perioadă un alt procent etc. Vorbeam mai sus de bonificațiile de 3%. Aceste bonificații, pe lângă faptul că sunt prea mici, se vor acorda și de abia pe la jumătatea lui 2025, când se depune Declarația cu impozitul pe profit pentru acești contribuabili, pentru cei mici după 25 ianuarie 2025, ba mai mult, doar pentru anul 2024, nu și pentru următorii ani, pe când amnistia fiscală este pe o perioadă mai mare de 1 an. Și atunci, cine sunt premiații? În fond, nici nu ar trebui să vorbim de premiați, cred că ar trebui să vedem cum creăm un sistem care să încurajeze conformarea voluntară. Dacă ne uităm la sistemul de reciclare, deci un sistem, de fapt, de bonificare a celor care fac ceva, adică reciclează, vedem că este un succes, au dispărut PET-urile, sticlele reciclabile, de pe văi, lacuri etc. De ce? Pentru că rezultatele sunt incomparabil mai bune atunci când stimulezi prin măsuri de răsplătire a unor eforturi decât prin coerciție, altfel spus, prin bonificare. Quod erat demonstrandum!
Ca de obicei, guwernerul premiaza infractorii…
In an electoral monstruoasa coalitie USL 2.0 a imprumutat pana acum (9 luni) circa 40 miliarde euro (mai mult decat banii europeni din PNRR pe 7 ani) si pana la sfarsitul anului se estimeaza inca 5 miliarde euro datorie externa in plus.
Dar cum reusesc sa cheltuie in mod „legal” acesti bani, tinand cont de Bugetul aprobat la inceputul anului si care nu putea prevedea asemenea „venituri suplimentare”?
In 2023 au schimbat legile in privinta Fondului de Rezerva al Guvernului – care a ajuns sa fie folosit discretionar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale diverselor ministere. In 2024 prin Fondul de Rezerva s-au cheltuit 32,8 milarde lei (peste 6 miliarde euro) – suma care depaseste de cateva ori „recordurile” din anii anteriori.
Sursa: https://www.luba.ro/consiliul-fiscal-da-raportul-guvernul-a-aprobat-o-serie-de-masuri-care-au-transformat-fondul-de-rezerva-bugetara-intr-un-instrument-discretionar-document
Acesti guvernanti gandesc in mentalitatea fanariota care, pentru a satisface cheltuielile curente din ce in ce mai mari, apela la tot felul de biruri (vezi cazul birului „vacaritului” care fusese interzis la un moment dat, dar a fost repus in functie cand nu au mai existat solutii).
Imi imaginez ca in sedintele de guvern primul ministru le cere ministrilor sa vina cu „idei” despre cum pot creste veniturile statului, pentru ca de reducerea cheltuielilor nici nu se pune problema. Probabil ca o idee propusa a fost aministia fiscala.
Au ajuns sa guverneze precum CDR, cei pe care Ion Iliescu ii denumise „lacustele taraniste”.